Lecturi 2018

Anul acesta am cumpărat multe cărți... atât pentru copii, dar și pentru mine. Recunosc că mă bucur de fiecare poveste pe care o citesc copiilor mei. Am descoperit multe mame care au început să scrie pentru copii. În dorința de a ajuta un scriitor debutant, am cumpărat muulte cărți. Pe unele le-am lecturat, altele își așteaptă rândul. Uneori regret că mă arunc așa... în vâltoarea „faptelor bune”. Dar știu că nimic nu rămâne fără recompensă: bună sau rea.

Acum, fac un efort de memorie și scriu ce am citit.

- câteva cărți de Amos Oz.

- Elixirul dragostei de Erich Emmanuele Schmitt

- Nautilus de Ioana Bâldea Constantinescu ( mi-a plăcut foarte mult stilul metaforic de scriere, deși subiectul este dureros)

- Pelinul Negru - de Ioana Nicolaie ( subiect greu, despre efectele exploziei de la Cernobîl asupra copiilor și școlile speciale).

- câteva biografii 

- Măștile fricii de Camelia Cavedia (un subiect emoționant, despre efectele fricii impuse de tată în familie). A mai scris Vina și Purgatoriul de Îngeri. Poate le voi împrumuta de la bibliotecă.

- Dincolo de iarnă - de Isabel Allende

- Nemuritorii de rând - de Ana Barton și Parfum de femeie de Ana Barton.

- Odiseea lui Odi - o carte pentru copii, 10- 11 ani, despre jucăriile și viața lor după ce proprietarii lor cresc. 

- Cel mai mic sărut pomenit vreodată - de Mathieu Mazias, autorul celebrei „Mecanica Inimii”

- „Dragă inimă” - de dr. Vasi Rădulescu - o carte foarte bine promovată, scrisă de un medic cardiolog, în care se regăsesc fragmete biografice, dar și povești de viață ale pacienților săi. 

Sper ca anul viitor să fiu mult mai bine organizată și să scriu scurte recenzii ale cărților, dar să și citesc de 10 ori mai mult.  

Țeluri pentru 2019

Îmi doresc ca Noul An să aducă sănătate nouă și lumii întregi. Citesc zilnic pe facebook despre oameni bolnavi, majoritatea în lupta cu năpraznicul cancer, dar și autism sau alte boli. Așa că, dă Doamne sănătate tuturor! 

Apoi, bunătate să fie, cum era acum muuuulți ani, când oamenii se ajutau necondiționat, își împărțeau bucata de pâine și cana cu ceai. 

Aș mai vrea o dilatare a timpului sau o bună, dar foarte bună organizare. Să spun NU la ce nu trebuie să fac. 

Îmi doresc prezență de calitate în viața celor dragi.

Îmi doresc proiecte frumoase, inspirate, propuse de oameni cu suflet luminos. 

Îmi doresc Bucurii și Curaj, acestea sunt cuvintele pentru 2019.

Aș mai dori câteva cursuri de dezvoltare personală, teatru și multe lecturi.

Dacă timpul și inspirația îmi devin buni prieteni îmi doresc să scriu trei cărți pentru vârste diferite, care să se bucure de o primire formidabilă și de un succes răsunător, îndrăznesc să visez la internațional. 

Apoi, vreau weekend-uri cu multe plimbări, descoperirea unor locuri noi (cel puțin pentru copiii mei) și multă mișcare. 

Să fie un an minunat cu sănătate și multe rugi ascultate, cu fapte bune și binecuvâtări! 

LA MULȚI ANI FRUMOȘI, VESELI, SENINI, JUCĂUȘI, ÎNȚELEPȚI ȘI SĂNĂTOȘI! 

Mulțumesc celor care încă îmi mai citesc blogul, acest colț de suflet!

2018 se apropie de final

2018 este pe final. Privește în urmă, se scutură pe haine, pleacă semeț în lumea anilor trecuți, deapănă povești și amintiri, dar și lecții de viață pentru anii micuți, care se pregătesc să vină... când vor fi pregătiți.

Pentru mine, anul 2018 a fost PROVOCATOR, cu multă adrenalină, cu suișuri și coborâșuri, dar frumos.

Am reușit să îmi împlinesc vise pe toate planurile (titularizare, înființarea firmei, cărți publicate, magazin online, povești personalizate, colaborări frumoase, povești în plic de Crăciun, ateliere minunate și interesante, am devenit membru în Asociația de Basm, lecturi puține, dar bune, o săptămână cu gemenii la mare, unde le-a plăcut foarte mult, mașină).

A fost un an agitat pentru suflet, cu multe bucurii, dar și dezamăgiri. 

Privind la mine și la acțiunile mele am descoperit că mă raportam foarte mult la ceilalți, că ascultam foarte mult de părerile celor din jur. Am decis să mă „izolez” de lume și să îmi văd de drumul meu, de viața mea... și va fi mult mai bine. 

Am obosit. Am ajuns pe final de an la epuizare fizică și psihică, cu o dorință nebună de a dormi, de a sta în pijama și a lenevi. Atât! Am reușit în procent de 25 % să fac asta. Câteva zile...  

Îi privesc pe gemeni cât au crescut și cât de puțin am stat cu ei, deși am fost în preajma lor. Eu scriam sau corectam lucrări, iar ei învățau diverse singuri... descopereau lumea. Zilele trecute, când am văzut că Ana știe să numere până la 6 singură, cu ajutor până la 10. Este fascinată de cifre! 

Am redevenit reprezentant Usborne pentru a le cumpăra cărți mai ieftin. Iubesc culorile și pictura. Ana este fascinată de cărțile cu abțibilduri. 

Uneori le cer prea mult! Am așteptări uriașe de la ei, îi copar cu alți copii, deși ei sunt MINUNAȚI, GENIALI în unele activitărți. Horia este as la puzzle și la lego. Are răbdare și voință de fier. 

Mulțumim pentru sănătate, lecții, perseverență și realizări. Suntem recunoscători pentru tot ce ne-ai oferit! Am crescut mai puternici și mai buni! 

Dorințe

Îmi doresc să fim cu toții sănătoși... și când spun asta, chiar mă gândesc la toți oamenii din lume. E o nebunie generală! Suntem răi! NU ne mai ajutăm, nu ne mai ascultăm, ne ferim unii de alții, copiii știu ce este depresia de la vârste prea fragede, invidia ne macinăm chipurile și sufletele. 

Apoi...îmi doresc să am mare griijă de mine și de copiii mei. Să stăm împreună - timp de calitate - cu povești, muzică, desene, puzzle, diverse jocuri creative! Îmi doresc să îi îmbrățișez cât mai mult! Adesea, de la stres, nervi, oboseală, îi împing, îi îndepărtez de lângă mine. Apoi, le cer iertare!

Îmi doresc o zi în care să stau în pat și să citesc! Toată ziua!

Îmi doresc o zi pe săptămână în care să mă întânesc cu prietene la o gură de vorbă!

Îmi doresc să am locul meu special, unde să scriu! Visez la balcon transformat în birou de scriitoare!

Îmi doresc o casă pe pământ, cu geamuri mari și foarte luminoasă!

Îmi doresc zile întregi petrecute la munte sau în diverse zone pitorești... unde să ne jucăm, să scriu, să  fim bine!

Îmi doresc ca 2019 să îmi aducă multe târguri de carte unde să particip cu familia și firma „Călătoria cărților”. 

Îmi doresc să fiu organizată și să ajut cât mai mulți oameni!

Timp!

Fac ce fac și dau din timpul meu.... aiurea! Anul acesta am toate clasele de a XII-a, real. Majoritatea dau bacalaureatul la biologie! Suntem „obligați” să facem pregătire pentru acest examen. De parcă în acele ore poți să le torni informația direct în neuroni!

Programul mi-a fost făcut special pentru a-mi putea duce și aduce copiii de la creșă/grădiniță! Așa că, efectiv nu pot rămâne în liceu după orele de curs. Plus că, fiind foarte mulți, nu găsesc nici sală liberă. Ce m-am gândit eu? Să îi chem sâmbăta!

Așa că, acum am un stres în plus. Cum să fac să îmi așez în weekend și ateliere - care îmi plac și îmi aduc și un venit, și activități cu micuții mei, care sincer sunt cei mai defavoriți de toată nebunia care este în capul meu, dar și timp pentru sufletul meu?

Adorm cu cartea în mână.

Nu mai pot scrie noaptea așa cum o făceam până nu demult. 

Viața mea e un haos total!

Uneori privesc neputincioasă cum Ana fărămițează mâncarea, cum Horia răstoarnă cutia cu mingii, cum siropul pentru tuse se scurge din linguriță și totul devine lipicios. Ce să fac mai întâi? Cu ce să încep?

Să mai spun că mă îmbrac numai cu blugi? Să mai spun că privesc pe fereastră la toamna minunată care ne alină sufletele, parcă special sosită pentru mine, pentru a petrece timp afară cu copiii, la joacă în parc, la plimbări de adun frunze (o pasiune pentru copii, în special pentru Ana) și eu stau în casă pentru a corecta testa, pentru a scrie povești personalizate (ca să constat apoi că am muncit degeaba... că pentru o întârziere de o zi, dar livrarea poveștii, doamna nu are bunul simț să achite munca) și să dorm. 

Nu știu unde greșesc! Nu știu de unde și cum să mai scot niște timp liber! Asta în condițiile în care nu gătesc, ci doar încălzesc sau comand telefonic. Norocul meu că gemenii iubesc pizza. Observă orice afiș,orice pliant care are desenat pizze! :))

E dificil cu lipsa timpului... cu oamenii care devin tot mai distanți  și mai reci!

Îmi e greu că nu pot să ies cu elevii la activități extrașcolare! Dar poate va veni și vremea pentru asta. La dirigenție îmi doresc să îi ajut să devină OAMENI BUNI! Vreau să facem activități caritabile. Vreau să aibă încredere în ei și pasiunile lor! Vreau să fie buni,răbdători și blânzi. Măcar atât pot face pentru ei!

Rugile să vă fie ascultate!

Muțumesc celor care mă citesc! Nu mă supăr dacă îmi scrieți câte un sfat, o încurajare pe mail claudia.groza@gmail.com  

Mulțumesc

Acum câteva zile ceruse sfatul/ajutorul cu privire la subiectul articolelor pe care să le scriu pe site-ul meu. Asta în calitate de mamă și de profesor. Adevărul că azi, toate mămicile scriu. Au blog sau publică cărți. Cu siguranță au mai mult timp decât mămicile dinainte. O colegă îmi spunea că ea s-a întors după 3 luni de la naștere, și are trei copii frumoși, destepți și puternici, nu bibiliți ca cei de azi. 

La timpuri noi, vremuri vechi. 

Înainte, poveștile era lecturate sau inventate de către bunici. Astăzi, tot mai multe mame scriu povești pentru copii, realizează grafică, cărți senzoriale. Totul este magie! Piața este plină de cărți ale autorilor români... mulți dintre ei, părinți. Căci, da,nici tații nu s-au lăsat mai prejos și au început să scrie, fie singuri, fie în tandem cu mama. 

Am momente în care mă simt pierdută. Mi se face teamă! Simt că nu mai am idei de povești. Chiar astăzi,umplând după CV prin calculator am descoperit primele povești scrise cu și pentru gemenii mei.Ieri discutam cu o mamă de trei băieți, care scrie povești motivaționale minunate, și ea mă încuraja, spunându-mi că fiecare scriitor are stilul său, locul său,drumul său. Ea, Florina Bumbaru, este îngerul meu. Este cea care mă ajută necondiționat pe partea motivațională, ea apare ca un spiriduș exact în momentul în care mi s-a întâmplat ceva rău, urât din partea unui client. 

Dar... să revin. Cerând sfatul, o singură doamnă mi-a scris după ce am distribuit articolul pe Facebook. :) Îmi place să fiu de folos oamenilor, părinților, dar mai ales copiilor. Simt că a sosit vremea să mă adresez foarte mult adolescenților. Așa că, mă pun pe scris!

Zâmbete și bucurii, binecuvântări și rugi ascultate! 

Bucurii de la gemeni

Îi privesc cu dragoste și uimire! „Sunt ai mei? Când au crescut așa mari? De unde învață atâtea lucruri pentru că mă ocup prea puțin de ei!”

Le ador râsul și pofta de joacă! 

Îi iubesc când mă strâng în brațe și se agață precum ventuzele de mine!

Îi iubesc când mă trezesc noaptea cu ei lângă mine. 

Îi ador dimineața când mă trezesc în șoaptă.

Sunt mândră când văd rapiditatea cu care fac un puzzle. 

Până nu demult îi comparam cu alții. X știe să citească. Y stă la măsuță și lucrează cu orele. Știu! A fost vina mea că nu am stat să le fac program de studiu. Cu toate acestea știu o mulțime de lucruri. Au furat în timp ce lucram pentru edituri. 

Cel mai mult și mai mult îmi place că spun MULȚUMESC!