duminică, ianuarie 9

poveste de iubire

candva... era intr-o vara... pe o plaja in noapte... am avut grija de un barbat caruia i s-a facut rau. stiam ce inseamna sa suferi, sa te doara... chiar si putin. as fi facut orice sa ii fie bine atunci. il adoram - nu stiu de ce, pentru ce... si nici nu mai conteaza. imi amintesc cum am intrat in farmacie si era coada, si voiam bomboane mentolate foarte puternice si simteam cum minutele se fac ore. apoi, el a vrut struguri - parca - si am cautat struguri pana am gasit. mi-a spus pe un ton taios, ca nu am nicio obligatie fata de el. apoi la cateva minute... sa nu-mi fac griji, ca nu se moare din asta.

stiam ca nu se moare - dupa atata biologie macar o bruma de cunostinte sa am si eu - dar voiam sa il fac bine. m-a durut atunci... poate mai rau decat daca as fi fost abuzata fizic.

cand zorii au sosit... a mers sa ia bilete de intoarcere spre casa. de abia astepta sa ies din viata lui. pana si biletele au fost mai ieftine decat la venirea in statiune, probabil pentru a-i usura eliberarea de mine. in gara la Constanta, drumurile noastre s-au despartit. pentru totdeauna. cu ochii in pamant, am plecat. nu am vrut sa ii fiu chin nici macar un minut in plus.

nu am inteles nici pana azi de ce? oare de ce? recent, mi-a scris ca prietenia noastra - o pojghita numita prietenie (nu poate sa-mi vorbeasca nici telefonic) - va fi vesnica. sa cred? nu mai am puterea sa merg atat de departe.

in noaptea dintre ani, mi-am promis ca anul acesta voi darui iubire, acelor oameni care stiu sa o primeasca, care stiu sa se bucure, care o apreciaza.

cu lacrimi in ochi, scriu aceste randuri... si va marturisesc ca azi, am inteles ce inseamna sa iti fie primita iubirea. am veni de la Cristian... un baietel puternic, cu dorinta de a trai. l-am mangaiat, si l-am sarutat pe caputul ras. i-am spus ca este un baietel frumos, cu cei mai minunati ochi din cati am vazut. si a zambit. i-am dus o jucarie de plus, gen breloc. l-am intrebat ce sa-i mai aduc data viitoare si mi-a spus: "tot asta!" i-a placut mult... o privea... isi mangaia chipul cu ea.

i-am promis ca il mai vizitez si a intrebat: "Cand?"
"maine" raspund...
si da, ma voi duce sa ii daruiesc portia de iubire... si alint... :) stiu ca pentru el conteaza.

20 de comentarii:

Elena spunea...

Draga mea, copii sunt cele mai sincere fiinte de pe pamant, vezi de aceea nu inteleg eu de ce trebuie sa fie ei care au de patimit cel mai mult. Oamenii, adultii sunt schimbatori, sunt falsi, profitori.....si exemplele ar putea continua. Viata e prea scurta pentru ati putea permite sa pierzi timpul cu ceea ce nu merita.Un lucru e cert, ai suflet si talent, folosestele.

ajnanina spunea...

draga mea, evocand trecutul trist, ii dai putere.
nu merita.
vezi ca ai unde investi surplusul de dragoste... su de nevoie de dragoste...
puii acestia de om te vor ajuta :)
pana cand va veni puiul tau...

DoarEu spunea...

@ Elena:

Multumesc din suflet... am facut conexiunea fara sa vreau...
Nu vreau sa il jignesc... dar m-a ranit enorm atunci.

dar.. ma fac mare... si poate..cine stie!?

DoarEu spunea...

@ Ajnanina:

Are putere... :)

Mi-am amintit in drum spre casa... si am facut legatura intre povesti.

Nu prea mai cred ca voi intalni dragostea...

MyEyesOnyou spunea...

Stii...barbatii au reactii tare ciudate atunci cand se simt neputinciosi.Unii reactioneaza ciudat la grija exagerata.Si ce este si mai ciudat sunt convinsa ca EL habar nu a avut ca te-a ranit atat de tare.Mi s-a intamplat si mie...si cand i-am spus cum m-am simtit a ramas aproape stupefiat.Si ...tipul ma iubeste,vreau sa zic;)

DoarEu spunea...

@ MyEyes On You:

Nu a fost grija exagerata.... a fost doar grija... voiam sa ii fie bine...

A trecut... probabil ca stie..p probabil ca va citi...

Am facut conexiunea azi... asa s-au legat evenimentele... clar rana a fost redeschisa. Nu e usor... :)

MyEyesOnyou spunea...

Daca nu am fi avut inima franta macar o data-n viata, n-am fi nici pe jumatate femeile care suntem astazi:)

ajnanina spunea...

DoarTu,
te-ai gandit ca daca va citi se va enerva suplimentar?
si ca in loc sa inteleaga cat te-ai simtit de ranita (sau in ciuda acestui fapt) sa perceapa acest post ca o acuzatie?
ce sa-i faci, asta e modul de gandire masculin, nu neaparat mai rau decat cel feminin, ci diferit!

fa-l sa te vada fericita, e cel mai potrivit lucru pentru amandoi!

DoarEu spunea...

@ MyEyes On You:

Inseamna ca eu sunt super de super femeie. :))

da, ce nu te doboara e face mai puternic... am gresit ca nu am intrebat atunci, pe loc, de ce un astfle de comportament. :)

Imi asum vina!

DoarEu spunea...

@ Ajnanina:

Postarea nu e o acuzatie... a fost doar un deja vu, o reactie diferita la cum este primita atentia, grija.

E alegerea lui ce va simti... si ce va crede despre mine.

Sunt fericita... nu o fericire asemanatoare cu a lui, dar am fericirea mea.

Anonim spunea...

cred ca tipul nu se simte acuzat ci mai degraba incurcat de faptul ca tu suferi in ianuarie pentru o faza din vara. nu cred ca procedezi corect. pentru o relatie care a fost pastrezi amintirile frumoase si nu rasucesti cutitul in rana cu intamplari ce nu iti fac bine. singura care sufera esti tu. e drept ca barbatii au orgoliul lor, insa femeile de aici ti-au dat sfaturi bune. asculta de ele si foloseste-ti resursele pentru o noua etapa din viata. succes!

karina spunea...

ce frumos ai scris...

DoarEu spunea...

@ Anonim:
:)

Nici nu ma asteptam la mai mult din partea tipului. Multumesc!

@ karina:

Multumesc mult!

Iuliana spunea...

Emotinonat! Dumnezeu sa-l ajute pe micutul bolnavior!

In rest, daruieste iubire indiferent cui! Nu o vei primi poate inapoi de la aceeasi persoana, dar ti se va intoarce inzecit de unde nici nu te astepti!

Iti doresc zile pline de iubire!

Iuliana spunea...

Draga Claudel, am postat si la mine pe blog povestea lui Cristian.

Eu cred in puterea rugaciunii si in minunile facute de Maica Domnului si de sfintii lui Dumnezeu, care transmit lui Dumnezeu dorintele noastre.

Daca crezi ca ajuta, te rog sa ii povestesti mamei lui Cristian despre Icoana Maicii Domnului Pantanassa :

http://iulianacristescu.astasunt.eu/minuni-ale-icoanei-maicii-domnului-pantanassa/

Eu iti pot da o copie a Acatistului si o copie a Paraclisului Maicii Domnului Pantanassa - vindecatoare de cancer.

In cazuri grave, chiar daca nu aduce vindecare, o rugaciune poate aduce macar alinare...

Doamne ajuta!

DoarEu spunea...

@ Iuliana:

Iubirea e valoroasa.. am atat de multa incat sa risipesc?

Mama lui Cristi sta doar langa el si il mangaie.. e destul de rau. :(

adriana spunea...

Clauditzo, daca tipul nu a ramas langa tine, inseamna ca nu te merita...Dumnezeu stie cel mai bine de ce ai nevoie...

maine vreau sa citesc pe blogul tau o postare plina de voiosie...chiar daca o scrii cu lacrimi in ochi...pana o termini, o sa vezi ca te vei binedispune si tu...

am citit si ce i-ai rspuns Iulianei...cred ca este cumplit pentru mamica lui Cristinel...

Sa nu il dezamagesti pe pusti...daca i-ai promis ca te duci si maine, du-te...conteaza foarte mult

DoarEu spunea...

@ Adriana:

Am fost si azi la Cristi. Imi tin promisunile... desi mi-a fost si mie destul de rau azi.

Da... este greu. Invat ce inseamna sa lupti pentru a trai inca o zi, in care sa te bucuri de o jucarie. :)

adriana spunea...

I-ai daruit si pupicul de la mine? ...si zambetul?

DoarEu spunea...

@ Adriana:
Am daruit tot... asa cum am promis. pupici la venire, pupici la plecare, mangaieri pe crestet... zambete si incurajari.

I-am spus ca trebuie sa manance pentru a prinde puteri sa ne jucam. :)