sâmbătă, octombrie 31

Un PA rătăcit

Voiam de mult să scriu un PA. Titlul său, "Mură-n gură".
"El o plăcea pe ea. Se simţea atras de ea, dar voia ca ea să-i pice în plasă. Nu avea chef de strategii de cucerire. El ştie că e un Don Juan. Ea nu s-a lăsat dărâmată ca popica la prima încercare. Atunci, el a jignit-o. Ea a ripostat. Pe el l-a durut deşi ea nu spusese decât pentru a se apăra de răutatea cuvintelor lui. El i-a spus: Pa. Ea a răspuns: Cu bine. El s-a supărat că nu i-a picat mură-n gură."

Lacrimi

Adun lacrimi...
Lacrimi de dor...
Lacrimi de dragoste şi pentru dragoste...
Lacrimi de vină....
Lacrimi de frustrare...
Lacrimi de furie...
Lacrimi de umilinţă....
Lacrimi pentru frumos... cânt, vers şi pictură...
Lacrimi de milă...
Lacrimi de tristeţe că sunt "prieteni" ce nu înţeleg ce înseamnă prietenia. E decizia fiecăruia până la urmă.
Lacrimi amestecate cu rimel...
Am un borcan plin cu lacrimi de fericire...
Lacrimi că voi fi împlinită, când timpul mă va face părtaşă la cele mai speciale momente din viaţa mea.
Toate vor veni atunci când sunt pregătită să le primesc şi să le apreciez la adevărata lor valoare.
Vreau să am lacrimi pentru iubire şi din iubire... Să curgă şiroaie... Lacrimi de aşteptare şi lacrimi strălucitoare de reuşită!

Vise cu dragoste

Am visat vise. Visele pe care le am ziua, cu ochii deschişi şi sufletul primitor. Da, aş vrea să se adeverească curând, să se liniştească apele şi sufletul meu. Timpul îmi şopteşte că va fi bine, că mi-l va aduce atunci când trebuie, că acum mai am de făcut una şi alta, iar prezenţa lui mă va ţine în loc. Ştiu foarte bine ce trebuie să fac cu viaţa mea, îmi doresc să fiu mult mai organizată.
"În fiecare zi mi-e dor de tine şi nu ştiu de ce nu am avut curajul să îţi spun."
Timpul îmi spune că povestea noastră este frumoasă şi va dăinui...
Timpul îmi spune că vom fi bătrâni şi ne vom spune poveşti unul altuia şi vom râde cu poftă de viaţă.
Timpul îmi arată fotografii de peste ani cu familia noastră care este una model.
Zâmbesc... el alături îmi va fi. Doar împreună viaţa o vom trăi frumos şi liniştit. Fiecare zi mi-aduce bucurii şi trăiesc cu speranţa că într-o zi îmi voi împlini visul cel mare: povestea noastră la bine şi la greu.
Trăiesc pentru visele mele!

vineri, octombrie 30

Pe ordinea de zi

Picăturile se aud pic pic pic... din ce în ce mai repede. Merg pri ploaie. Îmi aud paşii. Gîndurile se aştern în ordine... şcoală... zâmbete de copii... costume de Halloween... o dragoste neîmpărtăşită... lansare de carte... poveşti şi weekend.
Vântul şuieră şi se joacă în părul meu. Îi plac buclele mele ştiind că nu mă pot supăra pe el că îl ondulează în fel şi chip. Umbrela colorată şi veselă mă însoţeşte. Sar peste bălţi şi cânt voioasă.
TIB 2009. ROMEXPO. Salonul cercetării. Numărul 13. Sper să fie cu noroc. Intru şi caut. Găsesc şefii mei dragi şi colegi. Unii mă privesc dur, alţii îmi zâmbesc. Directorii mă întreabă dacă nu vreau să mă întorc, mai ales că gripa porcină a invadat şcolile. Zâmbesc. Nu ştiu... dar ştiu că am cunoscut acolo oameni... oameni ce m-au plăcut în felul lor... oameni de la care am învăţat atâtea... oameni care au avut încredere în mine şi m-au trecut coautor. Şi, da, am primit o carte "cu dragoste".
Drum spre casă... mic interviu despre viaţa mea sentimentală. Mi se "cere" să fac un copil. Da... voi face... e unul din visele mele... mai am de împlinit înainte unul-două, apoi voi face un moştenitor. Mi-e greu să discut despre acest subiect... doare pentru că îl vreau si eu să fie realitate.
Frigul pătruns în oase. m-a obosit. Îmi simt mâinile şi picioarele grele. Lecturez presa şi mă pregătesc de scris poveşti.
Seară frumoasă!

joi, octombrie 29

Lista de Crăciun

O mie de gânduri şi cu cel de azi, 1001.
Mă gândesc la Moş Crăciun. Vreau să-l ajut. Ştiu că există şi e trist căci oamenii nu mai cred în el. Toţi îi cer lucruri imposibile... adică le poate aduce... dar sunt foarte grele. Vor case, masini, lucruri atât de impersonale.
Îşi doreşte ca anul acesta să aducă multă linişte, voie bună, vise şi dorinţe împlinite, contracte cu barza pentru oamenii care îşi doresc şi au nevoie de un suflet pur în viaţa lor.
Eu pregătesc poveştile. Ştiu că domnul Crăciun are o surpriză şi pentru mine. Ştiu că omul pe care îl vreau în viaţa mea, va apărea în ziua de Crăciun la poartă şi va cere găzduire în sufletul meu. Am scris o poveste frumoasă împreună şi am jurat atunci că va fi povestea copiilor noştri, aşa cum mi-a promis acum ceva timp.
Am să duc veşti frumoase şi gânduri bune oamenilor dragi!
Voi dărui poveşti copiilor de la orfelinate!
Scrieţi-i lui Moş Crăciun... are nevoie să cunoască din timp gândurile voastre.

Momente plăcute

Zi frumoasă azi... Puţin vânt rece... ce îmi mângâia pielea. Miros de iarnă.
Zgribulită intru în şcoală. Două ore de educaţie. Liber pe toată ziua.
Beau o cafea la KFC şi citesc GOYA. Frumos... multe portrete, peisaje superbe, bucurie şi joc în ale sale picturi. Surditatea l-a complexat şi chinuit, dar a avut o viaţă în care tot timpul a vrut să înveţe.
Ajung în Grădina Botanică. Două doamne administratore sădesc flori. Frumos. Grădina este îngrijită.
Ajung la doamna conducător ştiinţific... miroase atât de bine în laborator.... Sunt servită cu un ness. E bun şi cald. Discutăm despre doctorat, despre Israel, conferinţe, cartea scrisă de dânsa.
Pornesc spre institutul unde am lucrat să-mi iau o invitaţie. Colegii mă primesc cu drag şi voie bună! Mi-e aşa de dor de ei! Deja formam o echipă bine sudată, o familie. Ne cunoşteam cu bune şi rele, ne sprijineam reciproc. Am stat ceva ore cu ei... aş fi vrut să vorbesc cât mai mult cu fiecare. Sunt nişte oameni cu suflete mari. Dar, ştiu că druul meu trebuia să treacă pe acolo şi să ajung din nou la şcoală, apoi poate mai departe... cine ştie... învăţământ universitar... undeva la arte plastice... biodeteriorare.
Drum cu râsete şi bucurii... seară frumoasă şi lectura unei reviste glossy: Cosmopolitan... căci se dă cu o carte de la Nemira!

miercuri, octombrie 28

Cărţi şi cum citim


Am luat "Dilematica" * SCRIERI*AUTORI*LECTURI
Descrieri de cărţi, interviuri cu scriitori, diverse articole interesante... de exemplu "Istoria lecturii"... cine, ce, cum, unde, când şi de ce citeşte?
Cum citim? Fiecare citeşte într-o anume poziţie. Unii doar pe scaun, la birou. Alţii pe burtă.
Eu, citesc cu picioarele strânse sub mine sau în pat seara la culcare. Am lângă mine un carneţel în care îmi notez expresii, cuvinte neînţelese.
"Lectura este o activitate care nu poate fi concepută în absenţa unei surse de lumină. Lectura cu faţa la fereastră este o atitudine tipic feminină, permiţând acestora să menţină "contactul cu lumea exterioară, dar păstrând secretul lumii lor interioare şi imaginare" (Fritz Nies).
Care a fost prima carte citită care m-a impresionat?
"Aventurile lui Habarnam" de Nikolai Nosov (http://habarnam.ro/). O poveste tare frumoasă şi veselă.
Mi-a plăcut la nebunie "Singur pe lume" de Hector Malot. Cât am plăns cănd a murit maimuţica... câtă nedreptate a îndurat micul băiat... dar, este o carte cu mult suspans, care trebuie citită de orice copil.
Lecturi frumoase!