Prietena speciala

Raspuns Oana...om special cu rol important in viata mea

"Of of of........maı fata draga!!!

In prımul rand felıcıtarı pt blog...ca sı eu as vrea sa ımı fac unul dar nu stıu cum....

Ma rog, chıar am cıtıt aproape tot! NU E BINE!!! estı atat de tanara sı atat de pesımısta sı mult prea romantıca pt zılele astea! Da stıu, este mınunat sa fıı romantıc....numaı ca o ıeı de fıecare data ın freza....vb dın experıente personale. traıeste clıpa, dar dup aıa nu te maı gandı la ele ca ıtı face rau!

Decı, trebuıe sa schımbı ceva numaıdecat! sa stıı ca vıata chıar poate fı frumoasa! Uıte, eu am gasıt un excelent refugıu ın a calatorı......daca aı stı ın cate locurı extraordınare am ajuns sı catı oamenı ınteresantı am ıntalnıt sı catı noı prıetenı mı-am facut......Bıneınteles ca nu tın locul unuı ıubıt adevarat dar sa stıı ca sunt un excelent surogat!

Nu tuturor oamenılor le este dat sa fıe ıubıtı sı sa aıbe famılıı..asta o stıu deIdeea e, ca nu trebuıe sa pıerzı tımpul aıurea, care a devenıt extrem de pretıos DOAR GANDINDU-TE LA EL!!!!!! Sı atuncı cand te ıubeste cıneva, crede-ma ca nu e bıne!

Oameni model pentru mine

O noua zi...dureri de inima...nevralgie...zambete triste, dar zambete...

Drum spre servici...putin in intarziere. As vrea sa intalnesc un om bun. Urc in autobuz, ma uit pe geam, cautand ceva frumos in acest oras atat de aglomerat, de trist, dar caruia ii simt lipsa cand plec departe. La un moment dat, intorc privirea cautand ceasul afisat in autobuz. Cand ma uit mai atent, zaresc o colega tare draga. O doamna distinsa, devotata meseriei, un om deosebit, care m-a ajutat cu un sfat si o vorba buna de atatea ori. Vorbesc cu dansa, ma incurajeaza sa am grija de sanatatea mea, imi arata un loc liber si-mi spune:"Aseaza-te si aduna-ti gandurile!" Probabil se observa ca nu sunt eu...cea plina de viata de pana acum.

Doresc ca fiecare dintre noi sa caute oameni de la care sa invete sa fie oameni!

Stare sufleteasca la ceas de seara

Dimineata deschid ochii din ce in ce mai greu....

Am obosit. Stresul, tristetea, dezamagirile mi-au perturbat echilibrul. De cateva seri adorm plangand. Am vazut poze de la o nunta, am primti invitatie la o nunta. Inainte imi placeau, dar acum, imi dau "fiori". Totul se intampla ca trebuie sa se intample. Acum ceva vreme, treceam pe langa Capsa, sambata seara, se petrecea o nunta eleganta, cu pretentii. Am fost intrebata daca mi-as dori o astfel de nunta. Am raspuns categoric:"NU". Si nu am mintit. Imi doresc (oare imi mai doresc?!; oare sa mai cred in "cavalerism", dragoste, cuvinte de basm...?!) o nunta discreta, cu o rochie de mireasa simpla (o vizualizez deja) dar atmosfera sa fie una de fericire, dragoste...sa radiez de bucurie, sa ma simt implinita, realizata, sa stiu ca am facut asta cu sufletul...nu ca trebuia sau ca sotul are bani.

Citeam un decalog al unei relatii reusite. Unul din puncte era:"Fata buna, atrage baiatul bun". Oare sunt atat de rea incat nu gasesc niciun baiat care sa ma "accepte" sau imi doresc un "cavaler" a carui specie e pe cale de disparitie!?

E asa greu sa constientizezi ca nu mai exista dragoste...respect...promisiuni respectate. Offf...sunt asa copilaroasa...inca mai cred in lucruri frumoase....castele...printi ce isi tin promisunile...

Dar, trebuie sa ies din aceasta stare! Nu imi face bine si afectez si starea oamenilor din jurul meu. Azi, am fost sa iau bilete la teatru (scena....povesti -din ce in ce mai reale- oameni frumosi). Saptamana viitoare imi vo gasi un nou hobby. Nu trebuie si nu vreau sa imi plang de mila...Nu vreau sa ma las afectata de neseriozitatea unor neseriosi... Nu sunt asa...si nu-mi pare rau ca am cuvant. Ma simt o "piesa rara"....muzeala...pretioasa.... Si ma bucur ca am avut sansa de a cunoaste oameni care sa-mi semene.

Multumesc prietenilor care imi sunt alaturi la bine si la greu...cand sunt vesela, dar si cand plang si sunt tacuta...

E-mail cu valoare

"Iti multumesc din suflet ptr. toate urarile,esti o super fata,o super prietena,o super profesionista.Stai linistita,nici altii nu sunt mai buni.Aceste iesiri sunt foarte bune pentru tine,ca sa-ti faci niste impresii,sa te faci cunoscuta,nu cere nimeni perfectiune.Oruicum in lumea asta imperfecta,tu esti ca si perfecta.Nu e o oda inchinata tie,nu e nimic gratuit,pentru mine asa esti,si crede-ma ca stiu ce zic."

Un e-mail valoros...de la o prietena draga, careia ii multumesc ca imi e alaturi, ma sustine si ma incurajeaza!

Indragostita de cuvinte

Mi-am promis pentru a nu stiu cata oara, ca nu ma voi mai atasa de cuvinte. Cuvintele sunt pentru carti. Acolo este locul si farmecul lor. Dar, de la vorbe la fapte cale lunga....

Primul mesaj al celui care m-a vrajit prin cuvinte a fost:"Ziua buna, Claudia!In afara de acel sarut la care mi-a ramas gandul, imi doresc si-un copil.Cu o femeie care sa ma iubeasca tot atat cat o iubesc eu.Poate esti tu." Nu orice barbat isi doreste un copil...si nu deschide subiectul acesta asa repede. Mi-a placut ca el chiar vizualizeaza implicarea sa in viata copilului sau. M-a impresionat.

Dupa prima intalnire...la cateva minute de la despartire, alt mesaj:"Sunt multe lucruri care nu am reusit sa ti le spun...ca ai ochii frumosi, ca esti foarte draguta, ca mi-a facut placere sa te vad.Somn usor, Claudia!" Mi s-a parut asa de romantic...

"Vreau sa invat sa te iubesc, vreau sa invat sa te fac fericita." De la a vrea la a reusi e cale lunga. E mult mai usor sa renunti, sa spui ca ai incercat si nu s-a putut.Cineva care vrea atat de mult...si nu a reusit sa afle nici macar care este ziua mea de nastere.

Dupa prima noastra intalnire anulata:"Am incercat sa dorm, dar vad ca nu prea reusesc.MI-am dorit mult sa te vad, dar vad ca nici asta nu am reusit.Imi doresc sa te iubesc, iar tu sa-mi impartasesti sentimentul...poate ca de data asta voi reusi.Seara buna,Claudia!" Poti rezista cand auzi cuvinte atat de frumoase si "rare": fericire...iubire...dor..?!

Dupa cateva zile de pauza....:"Sunt sincer si-ti spun ca mi-e dor de tine si as vrea sa te vad. Ma gandesc la tine si simt privirea ta cum ma patrunde."

Am plecat in delegatie la munte si primesc sms:"Sper sa ai o zi frumoasa si sa-mi gasesti si mie linistea.Poate rataceste pe poteci de munte." Desi imi promisesem ca nu-i raspund, ca il las sa decida incontro se indreapta relatia noastra...am simtit ca are nevoie de incurajare, are nevoie sa simta ca cineva este langa el.I-am raspuns...NU a fost bine, caci a spus ca ma gandesc prea mult la el...Niciodata nu a comunicat sincer, deschis cu mine. Nici n-am avut puterea, curajul sa il fortez sa-mi spuna mai mult despre el.
Stiu ca este un barbat sensibil, sufletist, ca poate mai mult de atat, ca merita sa primeasca de la viata mai mult. Dumnezeu da, dar nu baga si-n sac.

Finalul "fulgerator" si oarecum dureros pentru mine, a fost mesajul:"Imi pare rau ca nu a mers aceasta relatie. Plecasem cu multa incredere, dar ceva s-a rupt pe parcurs. Poate ca daca nu te lasai asa usor cucerita, acum eu eram cel indragostit." In afara de mesaje romantice (au fost destule), minunate, cele mai frumoase din viata mea...nu a facut nimic pentru a ma cuceri. Dar...asta e...! Am gresit cu siguranta...desi nu stiu unde!

Cum nimic nu e intamplator, vreau sa cred ca aceasta "relatie" este motivul pentru a citi mai mult. Clar duc lipsa de "cuvinte" frumoase....

"Citeste! Citind mereu mintea ta va deveni un laborator de idei si imagini din intelesul carora vei intocmi intelesul si filozofia vietii." M.Eminescu

Despre toamna si sentimente

Despre toamna si sentimente…
Miroase a toamna. Un anotimp ce niciodata nu mi-a placut. E trist, dar bogat. “Toamna se numara bobocii”, se aduna recolta, incepe scoala, se vor descoperi genii, incepe stagiunea teatrala, e un nou inceput. Ce ciudat…cad frunzele, natura moare, ca sa apara altele in primavara. Si, cu toate astea, e un inceput pentru oameni. O sansa de a se analiza, de a deveni mai buni. Oare mai e posibil?!
Apar norii. Nori de diferite forme, unii mai veseli, altii mai imbufnati, care aduc ploaia. Ploua…sa se spele praful si - ce bine ar fii - daca s-ar spala si rautatea oamenilor, necazurile si invidia. Ploaia aduce belsug, dar uneori devine asa de furioasa, vrea sa se razbune, biciuieste tot ce intalneste in cale. La nevoie, isi ia ca aliati tunetul si fulgerul. E frumos sa privesti ploaia si sa-ti amintesti momente din viata ce te fac sa zambesti. E frumos sa adulmeci mirosul de ploaie. E minunat sa simti blandetea picaturilor pe pielea care-si deschide porii pentru a lasa caldura sa patrunda in interior.
Frunzele isi pierd clorofila, capata o alta culoare, apoi cad, formand un covor in degrade…diferite nuante de galben si maro. Un covor moale, calduros…special, cu miros de toamna.
“A venit toamna. Iau cuvintele si le arunc in mare. Acopera-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac, sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.” Nichita Stanescu - Emotie de toamna

13 septembie 2008

Atat de singura...

Cunosc atatia oameni, sunt rasfatata, placuta si apreciata, dar, cu toate astea sunt atat de singura...
Nu stiu de ce, oamenii pe care ii doresc langa mine ma tradeaza...ma mint....dispar fara cuvinte. Oare chiar nu merit o explicatie?!Uneori, comunicand poti repara multe. Oricum adevarul doare dar e mult mai dureros cand il descoperi singura.
Unde gresesc? De ce sunt mintita, tradata si folosita in acelasi timp?!
Cand voi afla am sa va spun si voua...