vineri, iunie 1

Daruri

Azi... am dăruit zâmbete... poveşti elevilor mei dragi, care mi-au mulţumit. 

"MULTUMIM MULT!!! O VARA CAT MAI FRUMOASA SI DUMNEAVOASTRA!"
 "Multumesc mult, doamna !!! Si dumnevoastra cat mai multe impliniri! ... pacat ca nu puteti ramane in liceu ..."

Revista MEKI baietelului unei colege....
O carte cu poveşti unei fetiţe bolnave d ecancer (am postat cazul ei pe blog). Vine luni, 4 iunie în Bucureşti pentru cine vrea să o ajute cu ceva.

Când aşteptam tramvaiul în staţie... o bătrână intră în vorbă cu mine... atrag oamenii... hahaha.
- Mâine sunt Moşii d evară!
- da, aaşa  este. Se împart cireşe şi orez cu lapte, spun eun din amintiri.
- Şi colivă. Păi de-asta am ieşti din casă. Săiau zahăr. Făceam la colivă şi am realizat că nu mai am zahăr. Soţul meu s-a fofilat şi am spus: "lasă dragă că mă duc eu". Eu fac 71 de ani acum, pe 16 iunie, el 74 la sfârşitul lui iulie.
- Mulţi înainte (arată foarte bine doamna). Şi mie îmi place coliva. 
- Am doi băieţi. Nu ştiu cum a trecut timpul...
- Aşa este.. nici eu nu ştiu când am trecut de la codiţe la păr vopsit, nu de fiţe ci că am albit.
......


LA MULTI ANI, COPIL FRUMOS SI BUN!

Dragi parinti,
Educati-va copiii, nu-i loviti. Vorbiti-le, nu tipati, nu jigniti!
Va aminititi cum erati batuti in copilarie? Folosindu-se cureaua sau alte obiecte contondente. Nu repetati aceeasi greseala. Copiii cresc si va judeca, plus ca va vor oferi rasplata pentru ce le dati acum.

LA MULTI ANI FRUMOSI, COPILE BUN SI SENSIBIL, CREATIV SI INTELIGENT.

"Copile, caută în sufletul tău. Dăruieşte bunătatea ce se ascunde acolo. Nici nu îţi imaginezi ce comoară adăposteşti. Nu există act mai nobil decât să aduci mulţumiri. Aminteşte-ţi să realizezi binele din viaţa ta. Linişteşte-ţi mintea, ascultă-ţi inima şi umple-ţi sufletul de recunoştinţă. Viaţa este magică! Iubeşte-o, adulmec-o în fiecare clipă, oriunde ai fi, oricine ai fi, bogat sau sărac. Regăseşte energia şi bucuria din inima ta. Nu judeca pe cei din jurul tău şi nici pe cei care sunt răi cu tine. Fiecare are ritmul său şi rostul lui bine definit pe pământ. Este mai bine să lăsăm viaţa să vorbească despre noi în locul cuvintelor. Să ai parte la rândul tău de zâmbete, bucurii, magie, în fiecare zi a vieţii tale. Poţi fi tot ce îţi doreşti: un înger, o floare, un arbore, o melodie, o pasăre sau chiar un vis. Crede în visele tale.”

luni, mai 28

Pe 2 iunie, orele 14 (din motive tehnice), Tobias vrea sa va devina prieten

Descriere

Lectura pentru copii - Tobias, elefantelul colorat

De cate ori copilul nu s-a simtit coplesit de parerea celor din jur? De cate ori a refuzat sa se mai joace cu Ionel sau cu Rodica pentru ca radeau de el - ba ca are parul prea lung, ba ca se inroseste prea tare, ba ca... De la Tobias va invata cum sa reactioneze si cum sa fie el insusi.


Va invitam cu cel mic intr-o zi dedicata copiilor la o ora de lectura pentru pitici alaturi de
'Tobias, elefantelul colorat' - carte semnata de Claudia Groza si aparuta la Editura Aramis.

Tobias este un elefantel curajos care, satul sa mai fie luat in batjocura de tovarasii sai de joaca, decide sa ia viata in piept si intr-o aventura, ajungand la un circ. Povestea lui Tobias este educativa, atat pentru cei mici, cat si pentru parinti.


Va asteptam
sambata, 2 iunie, ora 14:00 la libraria Carturesti din AFI Palace Cotroceni


INVITATA:
Autoarea, Claudia Groza (foto), va povesti celor mici despre aventurile lui Tobias. Claudia Groza este profesor de biologie si este o veche membra a site-ului 121.ro.
INSCRIERE:
Pentru a te inscrie la intalnire te rugam sa dai click pe cuvantul PARTICIP aflat atat in partea din stanga - sus, cat si la finalul acestei invitatii. Confirmarea se face apoi prin logarea cu datele tale de utilizator 121.ro


Te asteptam cu drag impreuna cu micutul tau!


Daca ai intrebari suna-ne la 021 311.17.59 sau trimite-ne un e-mail la:
iohanna.purdea@121.ro

duminică, mai 27

Dragostea de tine - pamflet

Dragostea pentru tine a plecat sa te caute. Te-a gasit fericit, in bratele unei femei minunate. Trista si abatuta, a pornit mai departe. Paris sau Praga, Ohio sau San Francisco, Roma sau Luxemburg, Polul Nord sau Bucuresti stie ca inca o iubesti. Are nevoie de imbratisari. Va cauta o clona. 
Dragostea adora zambetul  si optimismul tau. Numai tu ai stiut sa o determini sa mai creada in ea. Chiar daca ai mintit-o, si ai fugit miseleste, si te-ai logodit cu surle si trambite pe facebook si apoi ti-ai sters contul ca un domn rafinat de Paris.
Dragostea a invatat ca se intalneste munte cu munte, dar un barbat ce minte atat de fruumoooos cu o femeie care isi doreste sa eradicheze minciuna si sa transforme toti mincinosii in furnici. 
Dragostea stie ca totul se plateste cu o factura mai mare sau mica. Tu ce preferi? Franci sau euro?  
Dragostea rabda multe...

Oameni

Sunt putin suparata pe oameni...  iert... am invatat sa fac asta cu bucurie si liniste. Am rugat pe cineva sa mearga in locul meu sa-mi rezolve o problema. Nu din comoditate, ci pur si simplu ca aveam ore. Mi-a rezolvat problema, dar si costul a fost pe masura. Asa imi trebuie! Luxul si prostia se platesc. Mereu am avut parte de oameni care au profitat de pe urma mea.
Astazi povesteam unui prieten, care fara a-i cere, s-a oferit sa-i vireze niste bani pana ma reabilitez.
Lumea este atat de mica, incat uneori ne dam cap in cap... si cerem zambind sa ne mai dam o data, ca sa nu ramanem prosti. Ca in copilarie. 
Sunt incurajata - chiar de un domn ce-mi este colaborator in lumea povestilor - sa scriu cartea despre barbati. Pe mine ma amuza faptul ca, zilnic, adun cate o intamplare (hilara sau dureroasa) din partea unui mascul feroce.... care m-ar iubi de as vedea stele verzi, dar sunt prea razboinica pentru el sau prea ocupata... sau prea dedicata carierei sau prea agatata in stereotipuri.... etc. etc.
Dupa examenele fierbinti ale verii, stiu ca aceasta carte va fi metoda mea de relaxare.

Stilul tau.... cu Andreea Papp - dezvoltare personala

Da... se poate. Am invatat pe pielea mea... :) Stiu ca un barbat nu-mi rezolva problemele.... dar stiu ca voi gasi acel barbat curajos, vesel, inteligent, sincer si sportiv (dornic de miscare) alaturi de care sa traiesc o viata frumoasa, implinita... de care sa fim mandri si sa povestim cu drag la batranete. 

Mai multe amanunte despre subiectul "un barbat nu este SuperMan-ul tau".... gasiti aici.

Daca aveti suflet, ajutati cu ce puteti :) MULTUMESC

Şapte paşi ca să ajungi la fericire

Fă un exerciţiu simplu pentru a reuşi să vezi invizibilul de lângă tine
img 2791
"Tu eşti o fetiţă tare curajoasă, Ana”. "Da”, spune ea şoptit şi deloc convingător. "Iar Doamne-Doamne te va ajuta!”. "Da”. "...Şi o să fie bine, Ana!”. "Da”. Vocea stinsă a copilului îţi însângerează inima. Pentru ea, "o să fie bine” înseamnă multe lucruri aproape imposibile.

UNU: să ai o familie. Ana Maria a venit pe lume pe 23 martie, acum 9 ani. Ultima născută într-o casă în care alţi patru copii erau martori şi victime ale bătăilor tatălui. 12 ani a trăit mama lor cu el. "A devenit violent la un an şi jumătate după ce ne-am luat. Se născuseră copiii, el a început să bea... Când se înfuria, ne dădea afară din casă şi dormeam cu cei mici pe stradă”, povesteşte Maria Drăgoi, mama Anei.
 
DOI: să te iubească părinţii. Iubirea înseamnă grijă şi alinare. Iar faţă de propriul copil, iubirea părintelui ar trebui să fie la fel de mare ca drumul până la Dumnezeu şi-napoi... Când tatăl ei devenea violent, Ana-Maria, fiind cea mai mică, se speria şi nu reuşea să fugă din calea lui, o dată cu ceilalţi fraţi. Dacă el ţipa, ea încremenea în loc şi-n calea nebuniei lui. Pe un picior are un semn de la tata: o cicatrice lăsată de lama cuţitului.

TREI: să creşti alături de fraţi. Când s-a hotărât să se despartă de el, Maria s-a trezit cu copiii de mână, fără niciun acoperiş deasupra capului. Părinţii ei n-au vrut s-o primească în casa de la ţară. "Acolo locuieşte şi fratele meu, cu familia lui”, îi iartă ea. Şi-a lăsat copiii în grija statului şi-a plecat să muncească în Italia, să strângă bani pentru o locuinţă. După câteva luni însă, s-a întors în grabă: Ana Maria era grav bolnavă.

PATRU: să nu fi bolnav. Prin primăvara lui 2009, fetiţa a început să se simtă rău: ameţea, vomita, o durea capul. "E o indigestie”, a zis pediatrul. După două săptămâni, Ana s-a trezit, într-o dimineaţă, uitându-se cruciş. Cei de la Spitalul din Târgu Jiu şi-au dat seama că problema e neurologică şi-au trimis-o la "Bagdasar Arseni”, în Bucureşti. Acolo, la RMN, i-au văzut tumora din cap. "Tumora de fosă craniană posterioară”. Au scos-o, însă nu pe toată. Fetiţa de nici şase ani a început să facă radioterapie. Când s-a externat din Fundeni, în ianuarie 2010, mama s-a internat cu ea într-un centru maternal. Nu puteau dormi în gară sau pe vreo bancă, în parc. Şi nici nu-şi putea ţine lângă ea toţi copiii. Ceilalţi, gemenii (un băiat şi o fată de 13 ani), un alt băiat de 12 ani şi o fetiţă de 11, au rămas la casa de tip familial din Motru. Ana Maria şi mama ei locuiesc la Pociovaliştea (Novaci). Între fraţi e o distanţă de vreo 90 de km. Şi boala.

CINCI: o dată învinsă, boala să dispară pentru totdeauna. În decembrie 2010, la RMN, medicii au spus că fetiţa e în regulă. Cancerul dispăruse. În mai 2011 (face RMN din 6 în 6 luni), apăruseră metastaze. Au urmat alte şedinţe de chimioterapie. Organismul fetiţei, slăbit de otrava ce omoară celulele canceroase, nu mai suporta citostaticele. Pe 3 aprilie, Ana Maria s-a externat de la Fundeni şi s-a întors în centrul maternal. "Acasă”. Acum, e fericită. Deşi încă are cancer. E fericită pentru că poate merge la şcoală...

ŞASE: să poţi merge printre alţi copii care învaţă. Ea n-a fost la şcoală anul acesta decât trei saptămâni. Una, când a început clasa a II-a, două, de când s-a întors. Şi-i place. Îi plac poveştile şi matematica. Şi are talent la desen. În decembrie anul trecut a câştigat locul III la Festivalul Drepturile Copilului, cu un tablou pe care l-a intitulat "Casa mea”. Desenul, premiat dintre alte 500, Ana Maria îl făcuse cu branula de perfuzie înfiptă în braţ...

ŞAPTE: să ai bani pentru medicamente. Ar trebui ca viaţa unui copil, oricare, să nu depindă de bani. Ca să mai lupte încă o dată cu boala, Ana Maria trebuie să urmeze tratamentul cu Temodal, un medicament care nu e pe lista celor compensate. Are nevoie de 84 de tablete. Un flacon cu 5 tablete costă, "la farmacia din faţa spitalului”, precizează mama, 1.200 RON. Dacă ar pune ban peste ban din alocaţia ei de copil cu handicap grav (840.000 de lei pe lună, singura sursă de venit a celor două suflete), Ana şi-ar putea cumpăra pastilele peste 20 de ani. Un infinit, pentru o fetiţă cu care timpul nu mai are răbdare.
     
Reciteşte. Dacă ai parcurs toţi cei şapte paşi, fără să te loveşti de imposibil, eşti foarte aproape de fericire. Se poate întâmpla să priveşti mirat în jurul tău şi să nu reuşeşti să o vezi. Asta nu înseamnă că fericirea nu e acolo. Ea există, numai că tu ţi-ai imaginat-o altfel... 

Pentru pastilele Anei
Cei care vor să o ajute pe Ana Maria pot face donaţii în contul deschis la deschis la BCR Târgu Jiu, pe numele mamei, Drăgoi Maria: RO49RNCB0318078250590001
Mai multe informaţii despre caz puteţi obţine sunând-o pe mamă, la telefon: 0764.532.302.