miercuri, mai 1

Timp pentru sufletul meu

În această vacanță îmi doream să citesc zeci de cărți, să dorm și să scriu povești și tot ce mai am în plan. De dormit, da, am dormit. De citit, am citit trei cărți: „Privind înăuntru” de Petronela Rotar (am să mai citesc și alte titluri ale ei), „Noaptea de foc” de Eric Emanuelle Schmitt și „Grădina uitată” de Kate Morton.
În „Privind înăuntru” sunt povestiri despre traumele copilăriei din anii 1970. Bătaia, absența educației sexuale și multe alte necazuri care îți pot marca viața. Important este să ceri ajutor specializat atunci când nu mai poți. când pierzi frâiele vieții. Este un minidosar pentru suflet, un dosar al actiunilor care te duc în patul depresiei și cum să te vindeci. Lectura este un mod economic, dar e obligatorie și terapia. Poate fi folosit scrisul sau teatrul.

„Nopatea de foc” este o etapă a vieții scriitorului, în care pornește într-o călătorie în deșert, și, rătăcindu-se de grup, petrecând o noapte singur în necunoscutul și fascinantul deșert L-a descoperit pe Dumnezeu, fără a da dovadă de fanatism. 

„Grădina uitată” m-a fascinat de când am citit un fragment pe un subiect de olimpiadă de lectură anul trecut. Faptul că apare ca personaj o scriitoare de literatură pentru copii din perioada 1900 m-a cucerit. Stilul de scriere al lui Kate Morton este fermecător, cursiv, captivant, misterios. Un alt personaj, care scrisese romane de dragoste oferă un sfat pentru cei care doresc să scrie: „fiecare personaj trebuie să aibă un mister” (asta dacă ne dorim ca povestea să aibă suspans). Mi-am regăsit momente de viață în câteva din personajele cărții.  

Niciun comentariu: