E dimineata si frig. Visele ma urmaresc. zambetele stau inca in cutii. Sunt pregatite sa sara precum jucariile pe arc. Mi-e dor de tine. E rosu la semafor. Privesc in stanga... rapid in dreapta, si traversez. Mi-e dor de tine. Stiu ca nu iti pasa... si m-am obisnuit cu acest aspect al vietii. Dragostea nu este pentru toata lumea, pentru toate loazele, pentru toate visatoarele pamantului. Intr-o zi, iti va fi dor de mine, iar mie mi se va fi terminat dorul de dor. Totul are o limita.
- Hei.. ce grabita esti!
- "Sunt grabita si-s grabita ca mi-i casa ne-ngrijita si mi-s rufele la soare si copii-mi cer mancare".
- Otilia Cazimir... hahaha...era cat pe ce sa ma pacalesti.
- Am ore... in 5 minute se suna de intrare. Esti bine?
- Relativ...
- Totul e relativ... sa nu uiti asta. O zi magica.
*
- Doamna, credeti in magie?
- Da, cred... cu toata taria. (doar il intalnisem azi dupa luni de zile... pe unul din fostii la care tinusem, dar pe care il inselasem pentru ca el nu stia ce vrea de la viata, iar pentru mine viata este masurata si vreau sa o traiesc).
- Am descoperit magia ieri la meditatie la matematica... niste numere care se scad si niste numere care se adauga formeaza ceva magic. Un sir de numere...
Elevii mei ma tin in viata. Sper ca intr-o buna zi, sa mi se indeplineasca povestea ce mi-a daruit-o eleva mea de la o clasa de uman, Silvia.
Ingerii nu dorm! "Ingerul striga!" si Fanus Neagu... scria... ca si mine intr-o buna zi....
*
Noaptea imi sprijina visele in palme. Randurile alearga prin fata ochilor. Am primit o carte azi... scrisa de un coleg de limba si literatura romana. Intalnesc oameni care sunt fericiti ca ma cunosc... ca sunt din tagma lor... dar eu scriu in joaca... traiesc in joaca... numai profesia mi-o fac la modul serios. Hahaha... si sper intr-o minune... sa am o statuie cand nu voi mai fi.
Vise care sa se implineasca in zori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu