cand am revenit din vacanta, eram atat de vesela, linistita, optimista, puternica. simteam ca pot face orice. simteam ca aici oamenii ma asteptau cu dor (asa a fost). acum, simt ca nu-mi gasesc locul. parca aici mi-e strain. ceea ce se intampla in centrul capitalei - loc pe care-l strabat zilnic - ma inspaimanta. CHIAR IMI DORESC SA PLEC!
ieri, m-am refugiat in padurea noastra. multumesc ca mi-ai dat voie sa patrund acolo. cand te-am zarit, m-am simtit in siguranta, desi stiam ca nu ma pot baza pe tine. ti-e teama sa ai grija cuiva. Doamne, ce ma amuz! ai privirea inspaimantata cand ma zaresti. ma consideri firava, insa nu ai idee cat sunt de puternica. nu ma cunosti... si regret ca este nevoie sa iti spun asta. am crescut, si am crescut greu, si singura. iti amintesti? mama nu a avut niciodata incredere in mine. tata m-a parasit. am luptat cu dintii si mintea sa ajung undeva - nu neaparat sus - unde sa-mi fie bine, sa inteleg ca pot sta pe picioarele mele. am ajuns. am inteles ca folosindu-mi mintea pot calatori si pot ajuta oameni. am descoperit ca povestile mele alina suflete si aduc bucurii. am devenit curajoasa! cum sa accept in viata mea un barbat - care prin structura lui este puternic, vanjos - care nu vrea sa imi acorde libertate... da, am nevoie de liniste, dar nu restrictii. daca stii sa-mi ceri ceva, cedez, iti daruiesc cu bonus. dar nu-mi impune ideile tale - ca fiind cele mai bune - caci scot flacari pe nari.
te ador... si mi-e ciuda ca nu ma intelegi si ma judeci. nu sunt pretentioasa, insa, tu ai accepta in viata ta o femeie proasta, care sa manance curgandu-i balele? te-ai intoarce la primitivitate intr-o era a tehnologiei?
mi-e dor nespus de linistea din noi... de tine jucandu-te cu parul meu si eu tipand de placere, chiar daca ma doare de-mi dau lacrimile. mi-e dor sa te privesc si sa iti mangai cu varful degetelor chipul. mi-e dor sa dorm lipita de pieptul tau....
te astept... si te iubesc in fiecare clipa, indiferent cat de greu imi este. inca mai sper... cu toate ca simt ca ma topeesc e zi ce trece din ce in ce mai mult....
imbratisari vii si dornice...
E noapte si rece. A nins. O iarna cu figuri. Dimineata soarele mi-a zambit si m-a chemat sa ma imbratiseze. Am iesit putin. Nu stiam cat de gelos esti.
Mi-e teama. Maine e prima zi de scoala dupa o vacanta bine meritata. Am emotii uriase. Nu stiu de ce?! Te rog, spune-mi o poveste... despre Reusita, despre Frumusetea din Noi, despre cabana iubirii din padure... despre ce vrei tu. Strange-ma in brate! Asa.... mai tare, nu ma frang. Am oase puternice. Am inceput sa mananc bine... si sa ma ingrijesc mai mult.
Te sarut sa-mi treaca spaima ca nu mai sunt buna in meseria adorata candva....
Am refuzat sa merg la opera azi. M-am facut o puturoasa. As sta sa visez la noi, sa scriu pentru noi... la infinit.
Organizez concursuri literare. e minunat sa simti ca aduci bucurie oamenilor.... Ma mir ca mai exista oameni care iubesc cartile, dar mai presus de toate, CUVINTELE.
Somn linistit, dragul meu....
Imbratisari cu ardoare... sarutari jucause si aromate... :)
*
Esti si soare dar si furtuna,poti sa razi dar si sa plingi imediat ,poti
aduce lacrimi de placere dar si de durere,cu un sarut poti aduce pacea lumii
si cu citeva vorbe sa faci cerul tzandari,Venus ce esti.
Esti puternica si ai o vointa de fier si daca te superi Marte devii si vai
de cel de linga tine,leoaica tanara.De asta am privirea inspaimantata.Caci
daca adorm ai putea sa-mi pui bilutze in par , sa-mi desenezi mustati (si
alte..) sau sa-mi iei gatul,tu,aceiesi minune a lumii, aceiasi floare a
diminetzii, aceiasi ochisori dulci.La anii pe care-i am tot n-am reusit sa
gasesc astamparul dracusorului care se ascude sub sanul tau drept( si
frumos). In afara de a te iubi lung si pina la epuizare.Asta astimpara orice
urgie. Dar...lucrul trebuie pornit din faza initila,premonitia ajuta foarte
mult. Pentru ca daca apele se tulbura,trebui sa strabat printre vorbele iuti,
fulgerele din ochi, obiecte aruncate sa ajung la gura ta ,la inima ta ... Si
nu sunt capabil de fiecare data. Si nu doar eu ,oricare barbat.De aceea
preferam o floare suparata decit una infuriata.Cine o sa mai aiba controlul
fortei si voitei tale dezlantuite? Acesta este blestemul femeii independente
din epoca super tehnologiilor. Ati evoluat mental, noi am ramas acelasi
cautind femei docile, sau imaginandu-ne ca ar mai exista asa ceva.
Ar fi interesant ca o femeie de succes sa iubeasca un barbat simplu(dupa
vorba dupa port)care sa o astepte acasa. O directoare de firma care raspunde
de viata unei firme cu 100 de angajati sa se copilareasca in bratele unui
barbat modest, acea femeie a simtit cumplit gustul singuratatii,ceea ce e
rar sau e la sfirsitul carierei.Iar tu cu siguranta poti fi o directoare de
firma.Si nu poti doamne fereste sa stai cuminte in brate nici legata.Pentru
ca vorba ta , te doare.Suflete frumos si rebel vrei sa pleci , dar daca ai
sti crudul adevar ca e de rau pe peste tot si lumea nu prea mai are chef de
povesti iar copii sunt tot mai putini,nu ai mai spune nimic. Bucura-te de
copii din clasa de cel din sufletul tau si din al meu.
Iar daca te gindesti ca ai vrea sa vi pe unde exist eu, atunci trag perdeaua
de la fereastra si ma uit pe geam si vad doar apa si iar apa.
Te imbratisez cu drag....
*
Minunate trairi mi-ai impartasit. Stiam eu ca nu tanjesc gratuit dupa scrierile tale. [am inteles; ma alungi din nou; dar nu-mi pasa!; dragule, nu imi doresc sa fiu director de firma; doar scriitoare; lumea are mai mult ca niciodata nevoie de povesti; ele contin solutii].
Te sarut incet... incet.. esti atat de dulce... multumesc ca ma lasi sa te iubesc in ritmul meu. Ma amuza spaima ta... Aaa... si saluta marea din partea mea.
Imbratisari... :)
Iata-ma sosita cu dorul de o imbratisare. Mi-o daruiesti? Nu? Ok... iti voi fura un sarut.... te voi gadila pana ma vei iubi.... cum doar tu stii. Ai secrete nebanuite... nedescoperite pana acum.
-hai sa iti povestesc.... rostesc vesela, cu ochii inchizandu-se de nesomn, si infasurandu-mi picioarele dupa tine.
-povesteste-mi, raspunzi amuzat.
zambesc.
-stiu ca nu ma crezi o femeie serioasa si normala pentru varsta mea. eee... si zau ca nu-mi pasa. cere-mi tot ce vrei si iti pot oferi! tu mi-ai spus de la inceput ca am minte. in timp, am exersat-o. hahaha.
tu razi si razi. nu ma pot abtine si te sarut aprins, cu pofta si bucurie.
- la scoala, elevii ma asteptau cu dor... mi-au spus ca sunt cea mai tare profa.. off.. si mie imi este atat de teama de ce va fi... nu stiu de ce sunt atat de speriata.
- nu stiu ce sa iti raspund... doar ca am incredere in tine, si sunt sigur ca te vei descurca.
- iti multumesc, Peter.
Iti cuprind capul intre palme... fruntea mea se lipeste de a ta. te privesc in ochi (chiar, ce culoare au?) si simt ca te ador. Nu pot sa cred ca fac asta!..
Imi saruti gatul si ma gadili. Si rad. Imi dau drumul. Cad si te trag langa mine. Apoi, iti plimbi privirea pe trupul meu. Imi soptesti "Imi placi atat de mult. Esti intr-adevar Venus". As rade.... dar ard de nerabdare sa ma iubesti... Dorinta arde si in tine.
Trupul noastre se impletesc.... sarutarile curg... zambetele apar invingatoare pe chip...
Ma tii in brate... sunt fericita cand faci asta... :) Adorm... :)
Pe curand, om bun si drag!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu