Viata imi ofera lamai, iar eu am invatat sa fac cea mai delicioasa limonada. Amestec zaharul cu o veselie molipsitoare. Chiar daca nu obtin ce imi doresc, ma bucur de tot ce mi se ofera.
Astazi, desi fara chef si cam adormita, elevii mi-au spus ca sunt foarte frumoasa. cei de clasa a 8-a m-au rugat insistent sa particip la banchet. Adevarul e ca am petrecut doi ani - grei ani - impreuna. Le-am spus - si nu am exagerat - ca m-au suparat foarte mult si nu vreau sa particip. Cativa, agatandu-se de mainile mele, ca maimutele la zoo (iar mie imi plac maimutele) - m-au implorat: "dar nu am fost toti rai, va rugam, veniti!!"
In drumul spre casa, citind un mesaj telefonic, am pierdut autobuzul. Cand mi-amridicat ochii din varful pantofilor, o prietena draga, pe care nu o mai vazusem de anul trecut de prin august, ma priveste insistent, zambind, nevenindu-i a crede. Primesc o carte ce-mi era oricum destinata. Sunt intrebata ce mai fac, "caci de frumoasa tot frumoasa esti". Multumesc, raspund. Niciodata nu am crezut in lozinca: "frumusetea deschide usi"... insa acum, la cat sunt de obosita, da, as vrea sa deschid multe usi, si apoi sa imi folosesc inteligenta si talentul pentru a ramane acolo pana la pensie, si sa fiu utila si sa promovez educatia in lume si rolul creatvitatii in educatia copiilor. (iar bat campii si seman vise si culeg nimic).
Zilele acestea primisem o invitatie la film... asa ca, dupa ce am mancat un morcov si o ridiche (bineinteles fermecata) am pornit spre oras. Filmul este senzational "Dragoste si alte dependente"... O comedie romantica, cu scene interzise copiilor sub 15 ani. La unele si eu am avut ochii acoperiti. Ha ha ha. Maggie (un nume atat de gingas) este bolnava de Parkinson. El, Jamie Randall, un egoist, preocupat de bani, se indragosteste de ea, si este dispus sa o iubeasca si in momentele in care boala se va agrava. Este o lectie minunata de viata... :) Asa am perceput eu filmul, care am renuntat de muuult sa credin puterea dragostei. Am trait anumite scene pe care, candva, cand eram cu capul in norii pufosi ai dragostei, mi le doream sa le incerc. Nimic spectaculos. de exemplu, ei doi citind. El cu capul asezat in poala ei. Da... vise de intelectual injectat cu prea multe romane siropoase.
Astazi, desi fara chef si cam adormita, elevii mi-au spus ca sunt foarte frumoasa. cei de clasa a 8-a m-au rugat insistent sa particip la banchet. Adevarul e ca am petrecut doi ani - grei ani - impreuna. Le-am spus - si nu am exagerat - ca m-au suparat foarte mult si nu vreau sa particip. Cativa, agatandu-se de mainile mele, ca maimutele la zoo (iar mie imi plac maimutele) - m-au implorat: "dar nu am fost toti rai, va rugam, veniti!!"
In drumul spre casa, citind un mesaj telefonic, am pierdut autobuzul. Cand mi-amridicat ochii din varful pantofilor, o prietena draga, pe care nu o mai vazusem de anul trecut de prin august, ma priveste insistent, zambind, nevenindu-i a crede. Primesc o carte ce-mi era oricum destinata. Sunt intrebata ce mai fac, "caci de frumoasa tot frumoasa esti". Multumesc, raspund. Niciodata nu am crezut in lozinca: "frumusetea deschide usi"... insa acum, la cat sunt de obosita, da, as vrea sa deschid multe usi, si apoi sa imi folosesc inteligenta si talentul pentru a ramane acolo pana la pensie, si sa fiu utila si sa promovez educatia in lume si rolul creatvitatii in educatia copiilor. (iar bat campii si seman vise si culeg nimic).
Zilele acestea primisem o invitatie la film... asa ca, dupa ce am mancat un morcov si o ridiche (bineinteles fermecata) am pornit spre oras. Filmul este senzational "Dragoste si alte dependente"... O comedie romantica, cu scene interzise copiilor sub 15 ani. La unele si eu am avut ochii acoperiti. Ha ha ha. Maggie (un nume atat de gingas) este bolnava de Parkinson. El, Jamie Randall, un egoist, preocupat de bani, se indragosteste de ea, si este dispus sa o iubeasca si in momentele in care boala se va agrava. Este o lectie minunata de viata... :) Asa am perceput eu filmul, care am renuntat de muuult sa credin puterea dragostei. Am trait anumite scene pe care, candva, cand eram cu capul in norii pufosi ai dragostei, mi le doream sa le incerc. Nimic spectaculos. de exemplu, ei doi citind. El cu capul asezat in poala ei. Da... vise de intelectual injectat cu prea multe romane siropoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu