asa arata azi visinul din gradina casei. bucurie pentru neaua proaspata si argintie... insa nu bucurie de frig, caci va fi inghetata non stop, oricate manusi, fulare si caciuli si-ar pune. ea vrea sa fie iarna doar doua - trei saptamani pe an, atat.
face o cafea si deseneaza in aburii care se ridica semeti si danseaza gratios. asculta muzica, o combinatie de cantece de dragoste, colinde si clasica. tabachera straluceste in lumina raspandita de candela ce palpaie firav, ca si sufletul ei.
undeva in coltul sufletului sau este lumina... o vede daca inchide ochii si se concentreaza pe energia lucrurilor ce o fac sa zambeasca. "doi ochi caprui caut si-acum... adorm la loc, sa mai visez"... se aude la radio... vartej de iubire, de sperante, impliniri, bucurii. a ametit si este epuizata. genunchii ii tremura, mainile ii sunt stravezii. a slabit mult. pometii ii sunt subtiati, iar zambetul apatic.
cartea de pe noptiera ii face cu ochiul. o cuprinde cu degetele lungi, cu unghii bine rotunjite, de culoarea ciresei coapte. foarte rar isi face manichiura. acum, se iubeste mult mai mult. stie ca merita! a invatat asta in ultimele saptamani.
foile colorate sar din sertar si se pliaza, rugand-o sa le scrie povesti. ea zambeste si accepta.
ziua va curge lin, cu odihna, muzica, lectura si povesti....
o zi de iarna, cu raze sprintene ce se joaca printre ramurile desfrunzite ale visinului din curtea micuta, dar atat de prietenoasa...
face o cafea si deseneaza in aburii care se ridica semeti si danseaza gratios. asculta muzica, o combinatie de cantece de dragoste, colinde si clasica. tabachera straluceste in lumina raspandita de candela ce palpaie firav, ca si sufletul ei.
undeva in coltul sufletului sau este lumina... o vede daca inchide ochii si se concentreaza pe energia lucrurilor ce o fac sa zambeasca. "doi ochi caprui caut si-acum... adorm la loc, sa mai visez"... se aude la radio... vartej de iubire, de sperante, impliniri, bucurii. a ametit si este epuizata. genunchii ii tremura, mainile ii sunt stravezii. a slabit mult. pometii ii sunt subtiati, iar zambetul apatic.
cartea de pe noptiera ii face cu ochiul. o cuprinde cu degetele lungi, cu unghii bine rotunjite, de culoarea ciresei coapte. foarte rar isi face manichiura. acum, se iubeste mult mai mult. stie ca merita! a invatat asta in ultimele saptamani.
foile colorate sar din sertar si se pliaza, rugand-o sa le scrie povesti. ea zambeste si accepta.
ziua va curge lin, cu odihna, muzica, lectura si povesti....
o zi de iarna, cu raze sprintene ce se joaca printre ramurile desfrunzite ale visinului din curtea micuta, dar atat de prietenoasa...
8 comentarii:
superb!
@KARINA:
Chiar asa? Multumesc din suflet!
Calmă și albă iarna copacului înflorit din sufletul tău!
Curată ca o poveste, pe care tocmai o scrii în jocul degetelor cu unghii vișinii!
@INCERTITUDINI:
Multumesc din suflet...
imi doresc o iarna in care sa scriu muuuult si curat si frumos!
Chiar frumos!
Dar mai ales incerc sa mi-o imaginez cu unghiile frumos ojate... :) Chiar ca n-am vazut-o niciodata asa...
@Iuliana:
Partea cu oja, mai rarut.... de obicei foloseste doar lac de unghii.
pe 15 septembrie le-a avut rosii, rosii.:)
pupici!
chiar asa rau a nins in Bucuresti?sau era o metafora pe care nu am detectat-o?
vrei sa devii un bun profesor sau un bun scriitor?
@anonim:
sunt un BUN profesor! vreau sa fiu buna in tot ce fac...
ninsoarea da, a fost metaforica...
toate cele bune! (nu prea raspund persoanelor anonime;)
Trimiteți un comentariu