vineri, august 20

un obiectiv atins...

parca as fi personaj din scrierile lui caragiale... ma indentific acum cu expresia "si dai, si lupta"; "fii barbata, Zoe".
am prostul obicei de a lasa totul pe ultima suta de metri. azi, era ultima zi de predat o scriere. am tot zis ca scriu joi miercuri si joi, si voi sta pana tarziu in noapte si in zi, si voi finaliza.
ieri, dupa o zi cu emotii si bucurii, cu inregistrari de povesti, am venit croita sa scriu. ma pornesc! inventez personaje, actiuni, locuri... cand, la 22.30, pana de curent. in ultima vreme se intampla frecvent. sun la ENEL sa vad cat dureaza, habar nu aveau. ii intreb daca e vorba de economie ca pe vremea lui Ceausescu, macar sa imi fac provizii de lumanari. a durat doua ore, timp in care am scris la lumanare. la orele 0.30, revine curentul. scriu pana la 3 dimineata. nu mai pot. am continuat cand m-am trezit, fortata de dorinta de a finaliza.
cand sa pun punctul final si sa trimit materialul pe mail, a picat internetul. nu am ce face!
pornesc linistita spre studioul de inregistrare al povestilor. gandul ca nu am trimis lucrarea nu-mi da pace, gresesc si acolo. singurul avantaj este ca se poate corecta. ce ti-e si cu tehnica asta!
alerg spre casa cu dorinta de a expedia materialul! internetul porneste exact in acel moment. uff... am reusit!

dupa finalizare, mi-am amintit ca un cititor al blogului meu, de foarte departe, din tara lui Mos Craciun, ma incuraja sa scriu un roman. imi spunea ca ma va consuma mult, ca voi slabi (ceea ce nu-mi permit), caci in fiecare personaj creat, voi pune putin din mine.
l-am aprobat, dar nu am crezut. acum, dupa ce am dat viata unor personaje, cu personalitati complexe, cu defecte si calitati, ma simt ravasita. e ca atunci cand cauti un ac intr-un cos cu haine. m-am descompus in bucati, pentru a putea ansambla alte caractere. fiecare om din poveste are ceva din mine: bun sau rau.
mi-am amintit intalnirea cu scriitorul american Kennedy Douglas - am si autograf - si sfaturile lui de a scrie. ( am sa urmaresc oameni, si am sa fac fise de personaje - multumesc Ajnanina si Mario).
a fost o experienta interesanta. poate am sa o repet candva.
acum, trec la urmatorul obiectiv....

4 comentarii:

MB spunea...

Oricare ar fi urmatorul obiectiv, nu uita ca intrand in procesul asta frumos de compunere a unor personaje - intri de fapt in sufletul tau. Mai adanc si mai adanc..
Chiar daca nu iese un roman, te vei alege macar cu un subiect de nuvela: ~cum sa compui personaje care sunt alter-ego-uri nesfarsite ale tale~.
:))
succes
Si eu las mereu lucrurile pe ultima suta :)

DoarEu spunea...

MB, multumesc ca ma urmaresti. A fost ceva interesant pentru mine... o redescoperire... mi-am scos la iveala rautatea - si am descoperit ca pot fi si ucigasa. :))

Documentare spunea...

Foarte placut si in acelasi timp interesant acest blog, imi place la nebunie.

DoarEu spunea...

Multumesc de vizita si pentru cuvintele frumoase!

Ma bucur ca iti place...

Zambete si bucurii, optimism si vise implinite!