Filme

In ultima saptamana, am vizionat doua filme.

"Panica pe Wall Street"... despre caderea bursiera din 2009... valoarea banilor pentru diferite persoane, la diferite varste... manipulare...risc.... etc. (cu Demi Moore). 

Aseara am vizionat "Culoarea minciunii" cu Anthony Hopkins, Nicole Kidman... un barbat de culoare, boxer si profesor universitar de limba si literatura clasica, pronunta cuvantul "stafii" laadresa unor studenti care nu veneau la cursuri. Acestia fiind de culoare, il reclama pentru rasism. profesorul isi da demisia. Acasa, prin comportament verbal, isi omoara sotia datorita tensiunii. 

Se indragosteste de o femeie tanara, 34 de ani, cu probleme - sotul violent, moartea celor doi copii, o tulburase - si acestia ii povesteste faptul ca el este de fapt nascut intr-o familie de negri, ca si-a renegat familia din cauza aceasta.

In paralel, spune intreaga viata unui scriitor ce ajunsese in pana de idei,intrase in acel blocaj scriitoricesc.

Filmul este psihologic, fin, de vizionat...

Perfectionare finalizata

Am finalizat cursul de competente. Vorba vine. Avem de invatat si de facut o mini lucrare pe care le vom sustine intr-o zi de duminica... curand. :)

Ieri am avut pedagogie, si am discutat despre conflict. Am aflat din experienta colegilor despre diverse tipuri de conflicte, si culmea, majoritatea pornite de la parinti. Ar fi minunat daca s-ar crea o relatie foarte buna profesor-parinte, si astfel cu siguranta copiii ar fi mai perfermonati, mai stapani pe ei. :)

Am discutat despre efectele - pozotive si negative - pedepsei. :)

Am invatat mult in acest curs. Unele exercitii si liucruri le descoperisem pe propria-mi piele, altele le invatasem la diverse cursuri de dezvoltare persoanala (m-am felicitat pentru ca am investit in mine).

Sper sa devin un profesor model... bineinteles peste ani.

Momentan... mi-as dori un an de concediu... :)

Competente in comunicare - performanta in educatie

Ieri, am continuat perfectionare cu un curs desre comunicare. A fost interesant. Am invatat notiuni. Am aflat ca un profesor este "meserias" cam dupa 15 ani de predat (sunt de acord). La liceu este importanta prelegerea si e cazul sa ii lasam pe elevi sa studieze singuri.... sa mearga la biblioteca, sa invete sa caute. :)

Azi, am facut psihologie. A fost DIVIN, SUPERB, MINUNAT! 

Am jucat un joc: orbul si conducatorul sau. Am invatat si am simtit mult. Am aflat despre ce se intamplain ADHD. Am descoperit oameni... emotii si rolul lor, despre cum sa inlocuiesti "ma enervezi" cu "ma enervezi pentru ca tipi si nu esti atent".

Mi-am dorit sa urmez fie facultatea de psihologie (pentru mine, pentru ca oricum e lumea de psihologi... si suntem din ce in ce mai "bolnavi" si nici nu vrem sa recunoastem) fie un master pe comuniare sau ceva legat de educatie si psihologie. 

Doamna psiholog, o tanara superba, simpla, slabuta, finuta, plina de viata, foarte bine pregatita. Ne-a uimit si ne-a impresionat... un grup d eprofesori ...si de bio si de socio umane... si de literatura si comunicare. :)

Concert in memoria unui inger

Sora mea a capatat o sete avida de lectura. Pe mine ma bucura nespus. Intr-o zi, imi trimite un mesaj. "Concert in memoria unui inger" de Eric Emanuel Schmitt... ultima aparitie.

- Sor, le luam si de la biblioteca. Nu mai dam bani pe carti.

Intre timp, am inceput scoala.

O colega, profa d eromana, imi spune:

-Stii, a aparut o noua carte a lui Schmitt. Se citeste repede si e frumoasa. Are cinci povestiri.. e in genul "Cea mai frumoasa carte din lume" (pe care am imprumutat-o si a cucerit inimi).

- Nu mai am bani. O voi lua de la biblioteca.

- Ti-o imprumut eu.

 

S-a intamplat. Mi-a adus-o. O coperta cu o vioara.

Prima poveste, nu m-a impresionat si nu m-a stimulat suficient sa continui. Amluat o pauza. "E necesarsa finalizez. Schimtt scrie frumos, atractiv, captivant."

Intr-adevar, celelalte povesti... m-au tinut treaza pana la 1 dimineata. Este o carte ce merita citita.

Vesti de la Paris

Am adormit citind....

Mama intra vijelioasa, fericita si imi striga:

- Ai scrisoare din Franta, nu ai vazut?

Verficasem cutia postala, dar nu gasisem nimic.

Da, asa era. Am primit raspuns de la editura Grasset et Fssquelle din Paris. Anul trecut pe vremea asta - cred - le trimisesem un manuscris cu povesti, traduse de Georgiana, o fata dedicata limbii franceze. Nu prea am inteles ce vor, sa le dau 6 euro pentru ca mi-au citit manuscrisul....oricum nu e pe gustul lor... nu va fi publicat. 

Maine, la cursul de perfectionare, imi voi ruga un coleg de francais, sa imi traduca scrisoarea. 

Sunt trista... dezamagita... nimic nu imi merge... 

Credeam ca la Paris stau altfel lucrurile. Deloc, se pare...

Nici iubirea nu e mai stilata decat la noi... (chiar azi, la cursul de comunicare, domnul profesor cu o experienta de 56 de ani la catedra, dar un om plin de verva si cu un umor fantastic, ne spunea ca noi, cei tineri, ne-am nascut intr-un timp nedefinit si e greu sa ne gasim drumul. Pai eu stiu care imi e drumul... si daca intalnesc oameni rai, egoisti, invidiosi, care nu suporta sa ma vada cu proiecte finalizate... unde gresesc?). Dumnezeu m-a sters de pe lista Lui de dejnadajduiti. 

Obosesc... privind lehamitea si nebuni din jur. Tocmai cand sa mananc azi la pranz, alerta in scoala. Consiliu de urgenta cu profii care predau la clasa X si Y. Unul i-a rupt obrazul altuia. :( Nu se mai poate... zau.. am nevoie  de o pauza. M-as retrage la manastire pentru o perioada, dar la ce bun daca si Dumnezeu m-a abandonat? Zau daca mai inteleg principiile care guverneaza lumea asta.... haotica si atat de nedreapta....

Dăruieşte din ce citeşti…

Dăruieşte din ce citeşti…

Azi vin la tine cu o propunere. Haide ca în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică să fie momentul în care fiecare dintre cei care au lecturat în această săptămână o carte să adauge pe site, la comentarii, un citat ce inspiră, motivează şi încurajează din ceea ce a citit, cu precizarea sursei.

Astfel, dacă te numeri printre cei ce citesc, poate vei citi cu mai multă atenţie pe parcursul săptămânii astfel încât să găseşti acel citat pe care să ni-l împărtăşeşti, iar dacă te numeri printre cei cărora timpul nu le permite să citească într-o săptămână, te vei bucura de informaţii preţioase împărtăşite de ceilalţi.

M-aş bucura ca această idee să fie bine primită şi să ne îmbogăţească pe fiecare în parte.

Aşadar, ia cartea pe care o citeşti şi găseşte citatul pe care vrei să ni-l împărtăşeşti. Clic aici pentru a-l adăuga pe site, fie folosind formularul de facebook, fie cel de sub el. Nu uita să precizezi autorul.

Mulţumesc!

Weekend liniştit!
Carmen @ Ozibuna.net

O zi cu povesti de la elevii mei dragi

Obosita. Opresc ceasul din 10 in 10 minute. Renunt. Ma trezesc la 9  fara 10. Dat fiind ca am citit pana la 1 dimineata, se accepta.

Azi avem consiliu. Ni se cer programe de reabilitare a elevilor cu note mici. Hai ca nu mai dau note mici, ca sa nu-i reabilitez. Glumesc! Sau nu. Nici eu nu mai stiu... stiu ca sunt foarte obosita si am nevoie de un concediu. Un concediu in care sa creez.

A fost una din cele zile in care mi-e drag sa merg la scoala. O zi din acelea in care ma regasesc ca om, ca "importanta", ca loc si timp.

O eleva de clasa a VI-a, imi spune:

- Doamna, cum va mentineti aa de slaba si de uniforma?

Va inchipuiti ca am zambit.

- Sa stii ca mananc.. nu tin cura de slabire.

- Si banuiesc ca nu sunteti... a... ano.. cum se spune doamna?

- Anorexica! Nu, nu sunt anorexica.

La o clasa, avand de facut un eseu pe tema "Harta tesuturilor vegetale/animale", am ascultat cateva eseuri superbe. Unul dintre ele, a fost de fapt o poveste. Personaj principal am fost eu... si a fost minunata. M-a surprins pana la nucleul fibrelor cardiace... m-a induiosat... nu am ascultat in viata mea ceva atat de frumos (acum inteleg senzatia povestilor personalizate; ai grija ce iti doresti, ca se poate indeplini). 

Au urmat alte doua ore frumoase, calde, cu raspunsuri inteligente si lucruri creative.

Mi-ar placea sa transform lumea educationala... sa fie numai elevi cu bun simt, elevi care stiu foarte bine ce vor de la viata, sa lupte pentru visele lor, pentru o lume mai buna, care de fapt este a lor si a copiilor lor. Sunt frumosi, isteti, au atatea posibilitati de a evolua... incat sufar, mi-e ciuda cand ii vad cum se irosesc..cum isi distrug viata si isi pierd timpul cu tot felul de prostii. 

Imi doresc sa le dedic mai mult timp... mai multa atentie... as merge cu ei saptamanal la un eveniment cultural.. as citi cot la cot cu ei... numai sa citeasca... nu stiu.. as face multe... as aprecia daca mi-ar cere ajutorul "prietenesc".

Sper sa ma eliberez curand de proiectele mele mari, apoi sa ma ocup muuult de ei...

PROMIT!