Rugăciune

O rugaciune de mare sensibilitate a parintelui Arsenie Boca:                                                                                       

Rugăciune

 

O, iartă-mi Doamne atâtea rugăciuni

Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni,

Căci am făcut adesea din Tine robul meu

Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu,

În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta

Îţi cer într-una să faci Tu, voia mea,

Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vrei

Şi să-mi slujeşti în toate, să-mi dai fără să-mi iei,

Gândindu-mă că dacă îţi cant şi Te slăvesc

Am drept să-ţi cer într-una să faci tot ce doresc.

 

O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga

Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta,

Nu tot cerându-ţi Ţie să fii Tu robul meu,

Ci Tu, cerându-mi mie, iar robul să fiu eu;

Să înţeleg că felul cel mai bun de-a mă ruga

                       E să doresc în toate să fie voia Ta.

Vara asta

 Vara asta cred că mă îndrăgostec... de viaţă, de mare, de munţi, de ambiţie, de voinţă, de reuşită,  de dragoste....

Un zâmbet pleacă în zori spre tine.
Îţi iei bicicleta şi fugi departe de mine.
Gândurile noastre se împletesc armonios.
Fluturii iubirii te-mbrăţişează drăgăstos.

În drum spre fericre să găseşti curajul
De a-mi îndrăgi tatuajul.
De a-mi cere să fiu cu tine din zori până în zori,
Şi aceste gânduri să nu-ţi dea fiori.


Vom alunga singurătatea?
Vom trăi fericirea?
Vom ierta fricile?
Vom împlini visele?

Sms 2

S-a dus iunie spre zări rotunde.

Aştept să te revăd în câteva secunde.

E vis iubite, nu te panica.

De emoţii mi s-a blocat litera A.

Mă-nchid între stele şi coperţi,

Aşteptând iubiri şi cai verzi pe pereţi.

Voi lua o pauză de blog,

Să am mai mult timp să mă rog.

Să ne fie bine, frumos, destul,

Să ne recunoaştem unul pe altul.

Bucurii şi oameni frumoşi

 Am descoperit pe blogul Irinei această melodie şi mi-am permis să o "fur" şi să opostez pentru a o putea asculta la infinit.

Am descoperit pe facebook, că o femeie frumoasă, deşteaptă, mama a doi copii minunaţi, cu o afacere pentru copii - aşa am cunoscut-o; acolo mi-am petrecut anul acesta ziua de naştere (la Căsuţa cu surprize) - a apărut pe coperta revistei Avantaje. 

Am plecat să cumpăr revista. Mulţumesc Andreea pentru frumoasa lecţie de viaţă ce mi-ai predat-o azi, despre lupta cu viaţa, despre iubire, despre educaţie prin joacă şi cretivitate. 

Am primit cele două cărţi pe care le câştigasem la un concurs pe un blog, acum ceva săptămâni.

Am înţeles că fiecare palmă dată de un prieten fals, te face să deschizi ochii atât de larg, încât să descoperi frumosul din oamenii de alături... şi să-ţi fie milă de sufletele mizere ale celor care te-au întristat şi subapreciat.

Îmbrăţişări vesele şi optimiste cititorilor mei... :) 

Fie viaţa cât de grea,

Lectura prietena mea.

Călătoriile sunt visul meu suprem,

Mă bucur c-am ajuns să ne-nţelegem.

Fie la 2 mai pe plajă,

Fie pe vârful Omu de strajă,

Sau la Paris aşa în treacăt,

Tot te iubesc până la capăt.

Sms

Îţi trimit un soare rotund, rece, luminos,

Care să te alinte drăgăstos.

În braţe să te strângă,

Dorul de tine să-l stingă.

Privirea să ţi-o lumineze,

Viaţa să o-nsenineze.

Cu tine în gând

Aş vrea să fii lângă mine... măcar cu gândul şi cu dorul. 

Mi-ar plăcea să citim împreună despre viaţă, despre putere şi credinţa din noi. Nu ai idee cât de puternici am fi împreună, noi doi. Dacă am adăuga şi iubirea ce ne-a legat cândva, am fi imbatabili. Te vei întoarce vreodată în sufletul meu? Mă vei înveli în miez de vară fierbinte cu pătura de stele şi de vise realizabile?

Felia de pepene roşu, ca o dragoste adevărată şi promiţătoare, te aşteaptă pe farfuria speranţei. 

Rochia vaporoasă ca o adiere plăpândă de primăvară timidă şi tânără, devine nerăbdătoare să o priveşti. 

Scrierile mele, uitate în sertar, speră să le răsfoieşti şi să le corectezi cu stiloul dăruit când credeai în talentul meu... când voiai să-mi fi alături la lansări... când îţi plăceau buzele mele, când zâmbetul meu te fascina în zorii de-abia mijiţi din noaptea iubirii noastre.

Picăturile de ploaie, încinse de dragostea ce ţi-o port, sfârâie la atingerea pielii arse de razele jucăuşe.

Străzile sunt ale noastre... paşii aleargă fericiţi pe pietrele pavajului proaspăt. Ele au numele tău. Mergând pe străzi, îţi simt mirosul... îşi zăresc zâmbetul... îţi aud vocea şi îmi amintesc de susanul rămas ştrengar în colţul gurii.

Te întorci vreodată şi la mine? 

E timpul să îţi spun la revedere.

Nu ştiu ce mă aşteaptă. Prăpastia... marea... stâncile... pădurile... lacrimile... zborurile...

De dor de tine

Când dorul de tine îţi atinge zâmbetul, se topeşte. Când zâmbetul meu îţi atinge chipul, se transformă în dor.

Ne-am întâlnit printre rafturile unei librării. E minunat când dragostea de carte ne uneşte sufletele. Mi-e drag  când îţi simt degetele pe pielea mea încinsă de aşteptări măsurate în amperi, ohmi, kilowaţi... sau în ce s-o măsura aşteptarea.

Când nu mă suni, te teleportez departe... pe o mare unde sunt numeroşi piraţi, pe care trebuie să-i învingi pentru a te întoarce la mine. 

Când îmi telefonezi, dar te simt atât de străin, închid ochii şi îmi închipui că e doar un coşmar. 

Într-o zi, Dumnezeu îţi va împacheta toate regretele, frustrările, complexele şi le va arde. Atunci vei fi liber şi extrem de fericit. Însă eu pe unde voi fi? În ce ape mă voi scălda? În ce lanuri de secară voi veghea la viaţa pe care o trăiesc cu toţi porii deschişi, fără teama că voi face puncte negre. Oricum frumuseţea trece... nici pietrele nu rămân nemişcate de dorul de tine. 

Am luat o hotărâre. Îţi voi scrie zilnic un mesaj, un vers, un gând, un dor strigat sau abia şoptit... 

Când îl vei citi, tu sau iubita locotenentului francez, să-mi dai de ştire. Nu în scris... poate fi un fulg... o şoaptă... un surâs... o geană... o lacrimă.

Până una alta, mă mut în patria iubirii fără răspuns, acolo unde singurătatea mi-e prietena cea mai bună, iar vântul iubit suprem. 

Când ţi se va face dor de mine - dar acel dor pe care să nu-l mai poţi duce - să vii să mă îmbrăţişezi.

Lacrimile mi-au secat....

Pornesc la vânătoare de elefanţi... şi la cules de cărţi şi de inspiraţie....

Mi-e dor de tine....

Ai aflat? Telefonul meu nu-ţi mai recunoaşte vocea. Dacă m-ai minţit... ce să-ţi fac?!

Cândva, undeva în acest Univers, dragostea noastră va rodi.... verde... verde... verde... proaspătă şi veselă şi nouă şi binecuvântată...