luni, septembrie 24

Oboseală maximă

Plâng...
Nu pot lucra la niciun proiect... Nu am nimic... Nu am pentru cine sălupt, pentru cine să muncesc. Nu etse nimeni în preajma mea care să mă susţină. 
Totul mi se scurge printre degete.
Am fost bună cât am putut ajuta. Acum, nimeni nu mă mai priveşte. Sunt singură. Tremur de dor şi de teamă. Sunt obosită. Aş dormi somnul eternităţii. Nu am pentru cine trăi. Vocile din somn, nu se adeveresc. Nici îngerii nu mai ţin cu mine.
M-am plicitisit de tot ce fac...
Mi-e dor de o viaţă simplă. Mi-e dor de împlinirea viselor. Mi-e dor de oameni corecţi şi parolişti.
Doamne, mi-e tare frică... deoarece nu te mai aud, nu te simt aproape.

duminică, septembrie 23

Orologiul

Privesc orologiul şi aştept timidă un mesaj.
Nu mă suni.
Mă dai uitării pe zi ce trece.
Corpul meu se transformă.
Iar eu tresar când aud numele tău
Ce mă-nconjoară ca un fum.
Sfinţii îmi ascultă rugile 
Şoptite cu lacrimi când eram doi.
Ard.... de dorul sărutului tău.
Viaţa îmi va aminti de tine,
Precum o ştampilă pe o hârtie veche.
Orologiul sună...
Sunt împlinită şi respir uşurată...

sâmbătă, septembrie 22

Doruri

Mi-e dor de poveşti şi de dragoste.
Mi-e dor de bucurie şi zâmbet larg.
Mi-e dor de armonie şi linişte sufletească.
Mi-e dor de sufletul meu voios.
Mi-e dor de rugi ascultate.
Mi-e dor de îngeri în noapte.
Mi-e dor de Dumnezeu cel Bun şi Ascultător.
Mi-e dor de oameni adevăraţi, care să îşi ţină promisiunile.
Mi-e dor de mine...
Mi-e dor de un vis împlinit...
Mi-e dor de reuşită... 
Mi-e dor de plimbări... de gânduri... de lecturi pe săturate... de muzică..
Mi-e dor de prieteni...
Mi-e dor de convorbiri cu drag şi nu din interes...
Mi-e dor de adevăr...
Mi-e dor de acte caritabile...
Mi-e dor de voie bună...
Mi-e dor de îmbrăţişări...
Mi-e dor de joacă...

Despre şcoală

Elevii mei sunt foarte drăguţi şi isteţi. celor de clasa a V-a, le-am dat un test la care au răspuns foarte bine.M-am bucurat că învăţătoarele se ocupă de ei şi nu fac doar citire şi matematică. Cinste şi părinţilor care nu ignoră aspectul ŞCOALĂ. La finalul orei, un puşti drăguţ, vine la mine.
- Doamna, ne aduceţi testele ora viitoare?
-Da, încerc. Dar notele nu le scriu în catalog.
- Nu contează, dar părinţii mei au spus că la primul zece îmi cumpără un stilou foarte, foarte frumos.
- Sigur, le aduc data viitoare.
Apreciez părinţii care le cumpără cărţi, stilouri, reviste copiilor şi nu doar telefoane, jocuri şi altele. 
La şcoala mea "cu probleme", am avut ore de-abia ieri.
- Doamna, ce frumoasă sunteţi!
- Doamna sunteţi bună. 
- Doamna ce frumos vă îmbrăcaţi. 
Şi aşa realizez ce înseamnă socializarea, educaţia, etc. 
Sunt foarte obosită. După o săptămână, zeci de situaţii, teste, planificări şi alte cele, am vomat... 
Ieri, ne-au făcut analizele obligatorii la şcoală, inclusiv testul psihologic.
Asistenta se amuza copios că sunt att d eslabă încât nu a putut sămi prindă de braţ tensiometrul. Doamna doctor mi-a spus:
- Draga mea, tu nu poţi îmbolnăvi decât de boli de oase sau piele, la cât eşti de slabă.
Aseară am reuşit să mai citesc ceva pentru sufletul meu.
Mi-e dor de scris şi de lectură enorm...
Mi-e greu... am nevoie de o schimbare majoră... de un altceva în viaţa mea. Nu mă simt bine... nu-mi găsesc locul.... m-am obişnuit cu toate cele existente în viaţa mea. VREAU O JUCĂRIE NOUĂ.

marți, septembrie 18

My life

Viaţa îmi joacă feste.
Îngerii iau în râs visele mele,
Şoaptele ce le-am auzit în noapte,
Clar şi răspicat au pierit.
Minunile nu sunt pentru mine.
Truda veşnică mi-e destinată.
Habar n-am de ce.

luni, septembrie 17

Revedere

Mi-e tare dor de elevii mei... azi nu i-am vazut. Am cateva clase noi. Maine intru la ore. S-a terminat cu joaca... :)
Mi-am revazut o colega de facultate... neschimbata... slaanoaga si frumoasa.... A venit la un curs de perfectionare. Ne-am plimbat prin Cismigu dupa ce am impartit frateste caserola cu mancarea pe care ea o primise ca cina. Si in facultate ne intelegeam super bine. In vacante ne scriam scrisori.... nu aveam net... si ce bine era...

Rămâi (varianta pozitivă)

La intersecţia Tu cu Eu
Stă Dragostea.
Pe Tu, locuieşte Nehotărârea şi Teama.
Pe Eu, s-au mutat de câţiva ani, Optimismul şi Veselia.
Prietenii tăi te-au molipsit cu pesimism.
Tu nu vei avea Curajul să guşti din Dragoste 
Când ne intersectăm cu ea.
Optimismul, mi-a şoptit că-mi va fi bine
De-mi voi lua Veselia la braţ
Şi voi porni în căutarea unui leac pentru a te vindeca.
Păsările care şi-au făcut cuib în jgheabul dorului meu
Mi-au împletit părul, mi-au desenat zâmbetul
Şi mi-au ciripit să le urmez...
"Hei prietene, să ştii că te iubesc.
În fiecare poveste voi picura o perlă a iubirii noastre.
Rămâi cu mine, promit că te voi face optimist.
Nu-i greu deloc să vezi partea plină a paharului,
Să crezi că lucrurile bune se pot întâmpla."