seara de teatru TNB

o vizita fugitiva, cu treaba la facultatea de teologie. baieti frumosi, fete superbe, calugari, liniste. alerg spre scoala. nu am asa o stare buna - micutul Cristi nu este foarte bine, si cred ca m-a marcat. elevii ma iubesc. simt asta pe zi ce trece mai mult. am zis SIMT si nu cred neaparat ce imi spun.
am teatru in program azi. am o pauza de cateva ore. nu mai ajung acasa. merg intr-o librarie... si rasfoiesc carti, inspir cu nesat parfumul lor, citesc.
ma intalnesc cu prietena ce mi-a recomandat piesa si mi-a rezervat bilet. primesc cadou - ce v-am spus ca Mos Craciun m-a iubit enorm anul acesta - o carte (cine ma cunoaste, ma cunoaste) si o iconita. multumesc Mirey!
piesa de teatru... v-o recomand din tot sufletul meu. pe mine m-a rascolit. a fost fix de ce aveam nevoie. "TECTONICA SENTIMENTELOR", regia Nicolae Scarlat. Ilinca Goia joaca senzational (m-a fascinat ca e la fel de slaba ca mine, si chiar mi-a placut; nu se vede chiar asa urat).

sentimentele sunt asezate ca placile tectonice. o miscare brusca, o nerabdare, o disperare... poate produce o calimitate. o relatie poate fi distrusa de nerbdarea de-a fi ceruta in casatorie; poate fi distrusa de teama unuia dintre parteneri ca celalalt nu-l mai iubeste ca la inceput, ca dragostea s-a diluat.
da... femeile puternice, rationale, sigure pe ele, carieriste, au de pierdut in fata celor mai usuratice. cand realia de iubire devine competitie intre parteneri... totul se naruie. exista orgolii puternice in fiecare din noi. e imporant sa stii sa cedezi. e esential sa iubesti neconditonat, chiar si atunci cand cel pe care l-ai iubit cu fiecare celula din tine, apartine acum alteia. e greu... uneori imposibil...

ce m-a marcat a fost faptul ca, mama eroinei - cu o cariera de deputat impecabila, dar cu o dezastruoasa viata amoroasa (semanam?) - era dezamagita de fiica ei, ca nu reuseste sa tina langa ea un barbat si sa-i daruiasca nepoti. Diana, raspunde enervata ca nu poate sa falfaie din gene, nu se poate lingusi pe langa un barbat, ca nu ii poate accepta toanele si frustrarile. Adesea ma intreb si eu: cat si pana unde sa te pisicesti ca un barbat sa te admire? mi se pare o prostie. da, asta e singurul meu regret... ca o dezamagesc pe mama. atat! dar nici nu pot accepta pe oricine ca tata pentru copiii mei. chiar NU! asta NU!

piesa pune pe tapet multe probleme: cum un barbat isi doreste cu disperare sa aiba o femeie pentru ca isi doreste sa o aiba; cum face eforturi intelectuale de a asculta poezii si de a seplimba prin parcuri doar pentru a o cuceri; cum umilinta si siceritatea fac dragostea sa infloreasca. cum ura de fapt te leaga de persoana respectiva. cum drafostea ranita da nastere la un monstru numit ura. prostitutia, boala... etc. in final, Diana, dupa ce si-a pierdut dragostea pentru totdeuna, a realizat ca de fapt o are castigata... fiind insarcinata. (oare e bine sa faci un copil pentru tine ca femeie? ca si cum ti-ai cumpara o haina de blana exagerat de scumpa?).

este una din piesele care si-a pus amprenta asupra modului meu de a vedea dragostea. da... pentru mine, clar nu mai exista. cel putin pentru o perioada!

vreau sa stii...

…că bunătatea este una din părţile tale frumoase, însă generozitatea ta te face să străluceşti cu adevărat. Una este să fii bun, şi tu aşa şi eşti, însă e cu totul altceva să fii de asemenea generos fără rezerve: cu timpul tău, cu talentul şi energia ta, cu dorinţa de “a fi acolo” pentru ceilalţi, şi da, cu banii tăi. Eşti o persoană generoasă, şi aceasta duce bunătatea la un nou nivel. Fii fericit conştientizând acest lucru.

O zi colorata, magica si vesela va doresc!

vreau

vreau să fiu frumoasă pentru că-mi place,
dar nu atât de frumoasă încât să doară.

mi-e dor să încep un joc al iubirii,
dar vreau să fie unul cu remiză permanentă.

vreau să fiu acolo şi aici,
cu el, dar mai mult cu mine.

vreau să fiu un fulg, un zâmbet, o rază de soare,
ce dăinuie în suflet, gânduri, braţele doritoare.

privesc bagheta magică,
şi vreau să fiu lângă tine.

mă primeşti? pentru eternitate vreau, să ştii!
îţi spun de la-nceput că te vreau total, definitiv, neîntrerupt.

vreau să mă înveţi în fiecare zi să fiu minune, dor şi iubire.
vreau să mă hrăneşti cu artă, poate fi muzică, pictură, literatură.

*

aşa gândeam cândva, când credeam că merit iubire.
iartă-mă iubire, iartă-mă iubite!

Terapie

cândva, în perioada în care am urmat cursurile masterului de taxonomie, mi-am dorit să fac teza de dizertaţie despre delfini. am suferit mult când a murit Mark. dorinţa nu a fost atât de puternică. comoditatea a învins.

anul acesta, un prieten/amic a ajuns la Conastanţa şi mi-a trimis fotografii cu delfinii. azi am intrat în posesia unui filmuleţ cu moment de dresaj. nu ştiu ce mi-a plăcut mai mult: delifinii sau instructorii. ha ha ha. frumoşi, clar, şi unii şi alţii. vă arăt, vă arăt, nu daţi cu pietre. imediat!

mi-am amintit de rolul delfinilor şi al animalelor în vindecarea unor boli. asta unde mă tot gândesc la Cristi mereu. [după ce scap de doctorat, mă voi orienta spre partea aceasta cu studiul].

cred că în vară voi face o vizită delfinariului. chiar mi s-a făcut dor de delfini. e o iubire ce a renăscut!

filmuleţul îl puteţi urmări AICI.

Mulţumesc pentru terapie, Richard! :)

ciudăţeniile mele

oamenii mă privesc... uită să-şi mai întoarcă privirea de la mine. îmi place, şi nu prea. îi surprind, le zâmbesc. se întorc pentru o clipă şi revin. oare aşa era şi până acum, dar dat fiind că eram prinsă în felurite relaţii nu dădeam importanţă? nu ştiu ce să cred.

nicicând nu mi-am imaginat că mi se va cere cămaşa de pe mine, şi o voi da aşa, direct, simplu, fără comentarii şi întrebări.

jucându-mă ieri cu Cristi, am înţeles că ei - copiii - simt sufletul copilăros. micuţul întinde mâinile, cerându-mi să-l mângâi. vrea să mănânce şorici... îmi sun prietena şi o rog să îi aducă măcar o bucăţică să îi pună pe buze.

uneori... nu înţeleg viaţa şi regulile ei. da, VIAŢA ESTE FRUMOASĂ, dar are nişte căi întortocheate ...

am fost la film

incet incet imi intru in programul meu bogat pentru culturalizarea mea.
azi, dupa treburi gospodaresti, o vizita la Cristi si joaca cu roboti, putina lectura pe revisste cu Scooby Doo, am ajuns la film, la Muzeul Taranului Roman. biletul este ieftin - 10 lei- conditiile sun civilizate, oamenii sunt mai "speciali", per total, raportul calitate/pret este de 90/10.
am vizionat "Reteaua de socializare" film despre cum a fost creat Facebook, in 2004. ce inseamna prietenia, puterea banilor, influenta celor din jur, inteligenta (si valoarea ei), dependenta de site-urilor de socializare. "adauga-ma pe facebook" devenise de acum cativa ani la americani o forma de salut.
m-a amuzat importanta rubricii statului social pentru Facebook. ppustiul care a realizat site-ul, nu a dat importanta acestui aspect pana cand, un coleg a venit sa-i ceara informatii despre o colega de la unul din cursurile pe care le frecventau impreuna.

am zambit.... m-am gandit la prietenii mei si la cat de mandri trebuie sa fie cand scriu married with... sau in relationship with.. :))

pentru mine, Facebook nu este important. stiu insa ca blogul mi-a acaparat timp si energie. nu as vrea sa devin dependenta de internet... dar deja cred ca sunt virusata.

Facebook este o marca... este un succes. are o putere inimaginabila. chiar citeam zilele acestea de statistici de cupluri destramate din cauza acestui site, sau altele care s-au format aici... etc. inclusiv co-fondatorul Facebook-ului, Eduardo Saverin, si-a parasit prietena in urma unei crize de gelozie a acesteia, care i-a reprosat ca a trecut la statut ca este single. :))

este un film reusit, din care se poate invata valoarea prieteniei, a caracterului si puterea banului.
mereu am fost fascinata de baietii de la Harvard - inteligenta, stil, sport, maniere, gentlemeni. :)) mi-am mai uns putin sufletul cu baieti frumosi si destepti si bogati.

lansare de carte

carmenmusatcoman

O doamna minunata, ziarista, o femeie puternica si zambitoare, care a reusit sa isi faca propria editura, lanseaza o carte.

Hai sa ne imbogatim sufletul cu frumos! Haideti sa o felicitam pentru ceea ce face. Ador oamenii care FAC CEVA FRUMOS, BUN SI CU MULT SUFLET!