Obosită și totuși dornică de a progresa, săptămâna trecută mi-am amintit că am tot primit cărți în dar de la sora mea, plus altele achiziționate de mine. (m-am lecuit să aștept confirmarea promisiunilor de la prieteni că primesc cărțile promise).
Așadar, îmbrăcată în pijama, cu gemenii pe lângă mine, am luat „Măștile fricii” de Camelia Cavadia, editura Trei și m-am pus pe citit. Și cartea mi s-a lipit de degete și povestea/subiectul de suflet. Nu am mai stat de foarte mult timp noaptea să citesc. Acum am făcut-o. Povestea mmă urmărea și îmi provoca o avalanșă de întrebări. Cum poate o palmă să îți marcheze complet copilăria, dar și destinul. Nici nu poți realiza când ai noroc, atât de mult te macină, te maltratează o palmă, un țipăt adresat de părintele tău în copilărie. Am retrăit amintiri și mi-am revizuit rapid comportamentul de mamă. Da. Oboaseala,lipsa timpului pentru a face prea multe, îmi crează frustrări, tensiuni pe care le arunc pe soț, dar spre rușinea mea și asupra gemenilor, care nu au nicio vină. Ei sunt atât de veseli, dornici de joacă și vor să mă iubească. Este o carte ce trebuie citită și acționat în consecință.
Apoi, am cumpărat „PLEC, un roman cu publicitari, măgari” de Cristina Andone. E despre viața dintr-o agenție de publicitate, funcții, atitudine, și în final cum să îți dai demisia și să ai o viață liniștită și echilibrată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu