Imi e tare drag sa merg acasa! Acolo am amintirile de la elevi, multe carti - deoarece sotul meu a mostenit o biblioteca impresionanta de la tatal sau - si anii copilariei.
Pentru ca totul mi s-a intamplat val vartej, nu am avut timp sa imi transport tot ce aveam. De fiecare data cand merg acasa, imi iau cate o haina, cate o carte din colectia pentru copii, etc. Mi-e dor sa dorm in patul meu. De fapt, cred ca imi e dor de somn! :)))))) Sa doooorm asa... neintrerupt! sa citesc, sa lenevesc in voie. Macar o zi.
Apoi sa revin la activitatea mea de mama si sotie cu norma intreaga!
Oricum, simt ajutorul lui Dumnezeu in cresterea micutilor, in tot ce fac de fapt.
Saptamana aceasta a fost una grea, deoarece m-a incercat o criza biliara.... cum de mult nu avusesem. Dar micutii au fost cuminiti, s-au jucat, au ras si au dormit. Clar Dumnezeu are grija de ei!
Imi este dor de ateliere... sper sa gasesc un spatiu si sa demarez aceasta activitate. :)
Zile senine, vesele si optmiste va doresc!
2 comentarii:
Ce frumos ai scris! Imi e dor si mie de casa mea parinteasca, a ramas pustie si tu m-ai inspirit acum, cu postarea aceasta, sa mergem sa o vizitam.
@Liuba:
Multumesc de vizita! Daa.... mergi acasa. te incarci frumos!
Trimiteți un comentariu