Oare psiholoaga aceea răutăcioasă îmi mai citeşte blogul?
Ştiu că făcuse o "pasiune" anul trecut.
Poate s-a îndrăgostit şi s-a căsătorit cu acel pacient mincinos... fricos... laş...
Cine ştie!?
Mi-am amintit de ea... deorece vreau să iert toţi oamenii care m-au ţinut pe loc sau chiar m-au tras în jos. O iert şi pe ea, deoarece nici nu mă cunoştea, dar fiind prietenă cu sora lui... cea dornică de averi (case şi maşini... să vadă lumea ce bine o duce, care alerga mereu după bărbaţi cu bani)... trebuia să îi cânte exact ce voia să audă. A uitat să fie profesionistă şi să îl trateze pe el de fapt...
Păcat! Sper că a relizat greşeala făcută!
A fost vina mea că am trăit pentru a le fi bine lor, uitând de mine.ÎI IERT ŞI MĂ DETAŞEZ PENTRU TOTDEAUNA DE EI... OAMENI GOI ŞI PESIMIŞTI, AVARI ŞI BÂRFITORI!
2 comentarii:
E minunat că vrei să-i ierţi deşi ştiu (omeneşte vorbind) că nu-i uşor. Şi apoi, peste toate, ai decis să mai iei o hotărâre, mult mai grea, aceea te a te ierta (şi) pe tine însăţi, ceea ce duce la desăvârşirea iertării, la adevărata eliberare a sufletului.
Pr. Victor:
Ma rog mult pentru ei... dar si pentru mine, pentru a avea puterea sa iert.
Am gresit incercand sa ii fac eu fericiti. Am luptat, uitand de mine. Cand m-am trezit de fapt folosita, mintita cu sfanta casaorie in biserica,plus multe altele... m-am simtit trista, epuizata, goala. Dar nu era vina lor ca nu puteau oferi... nici macar o imbratisrae si o vorba buna.
Am inteles ca nu am de ce sa ma simt vinovata, deoarece am incercat sa le fie mereu aproape, sa ii ajut. A inteles ca Dumnezeu nu voia sa raman acolo, in acea familie.
Iert si ma iert... :)
Multumesc mult!
Trimiteți un comentariu