vineri, august 17

Newsletter " O zi buna"


Foto: Stanko07 | Stock Free Images & Dreamstime Stock Photos
Foto: Stanko07 | Stock Free Images & Dreamstime Stock Photos
Azi vreau să îţi povestesc despre vise, despre acele vise ce se nasc în noi inexplicabil şi par a fi parte din fiinţa noastră.
Unii spun că urmându-le viaţa ni se umple de fericire.
Aşa ziceam şi eu acu’ ceva vreme. Acum însă vin să-i şi să mă contrazic.
Am să-ţi povestesc, rapid şi pe scurt, despre o fetiţă ce de când se ştie are o pasiune pentru animale şi o slăbiciune pentru cai în special. Ea ştie fără urmă de îndoială că va veni vremea când va călări.
Mică fiind a savurat primele momente de călărit pe… cai în minitaură… drăgălaşii şi inofensivii ponei. Dar, pentru că nu a renunţat nicio clipă la visul ei măreţ, a venit şi timpul când acesta i s-a împlinit.
Aşadar, iat-o stând dreaptă pe un cal cu mult mai mare decât ea. Ochii îi strălucesc, ușor de atâta emoție se umezesc, iar un zâmbet plin de încântare stă jucăuş în colţişorul buzelor ei… ŞŞŞÎÎÎÎTTTT, maxim de concentrare.
E marea zi în care învaţă cum să călărească un cal adevărat. E un moment ce nu-l poţi cuprinde în cuvinte, e un moment ce nu-l poţi înţelege spectator fiind, e ceva ce poate fi doar simţit trăindu-l pe propria piele.
Şi experienţa se repetă, o dată, şi încă o dată. Cu fiecare nouă încercare bucuria ei creşte… E cel mai minunat lucru ce i s-a întâmplat.
Dar…
Un tractor apărut de nicăieri… un zgomot… un animal speriat… şi în clipa următoare… căzută la pământ… durere intensă… agonie…
Cel mai probabil ştii cum e… ţi s-o fi întâmplat cândva şi ţie, chiar dacă nu sub forma unei căzături de pe cal.
Așadar așa stă treaba…
A-ţi urma visele poate aduce şi mult… foarte mult chin.
Şi atunci stai să te întrebi…
Cine şi de ce ne plantează astfel de seminţe de dorinţe dacă ele ne pot aduce atât de mari suferinţe?
Şi cum să mai îndrăzneşti să-ţi asculţi acele chemări ce vin din adânc, din interior, ce te mistuie încetişor, dacă ele nu te conduc… în siguranţă…la fericire?
Nu ştiu despre tine şi povestea vieţii tale, nu ştiu dacă tu ţi-ai auzit acele chemări arzătoare, nu ştiu dacă urmându-le te-au condus în siguranţă la fericire sau au fost doar o altă amăgire, dar pot să-ţi spun că eu de 4 ani am ales să-i ascult păsul inimii mele.
La început am făcut-o cu pasiune, entuziasm şi prospețime. Dar urmându-mi chemarea am experimentat din plin frustări şi suferinţe.
Dacă e ceva ce venea din interiorul meu, dacă era ceva ce-mi făcea inima să-mi cânte de încântare, de ce calea era atât de anevoioasă şi de dureroasă?
Multă vreme nu am înţeles, şi nu doar o dată, am vrut să abandonez. Însă povestea fetiţei m-a ajutat să înţeleg.
Urmându-ţi chemarea ai parte… de o experienţă ce te întregeşte, ce e croită special după unicitatea şi minunăţia ta. Dar mai întâi de toate… te dezgoleşte, te face vulnerabil, poate pentru putea a fi şlefuit cum e mai bine pentru tine.
Şi, astfel, inevitabil apare suferinţa…
Aşadar nu-ţi asculta visele pentru a fi mai fericit… ascultă-ţi visele pentru a fi împlinit!
Nu te aştepta la ce e mai uşor… aşteaptă-te la ce e mai potrivit pentru tine şi dezvoltarea ta!
Dar, cel mai important, pregăteşte-te intens pentru a avea forţa de a te ridica după ce vei fi trântit la pământ… după ce vei fi suferit… după ce vei fi cuprins de îndoieli şi frici!
Salut visătorul curajos din tine! Weekend fain să ai!
Carmen @ Ozibuna.net

2 comentarii:

Liuba spunea...

cam trist :((
... dar imi place asta mult: "Nu te aştepta la ce e mai uşor… aşteaptă-te la ce e mai potrivit pentru tine şi dezvoltarea ta!"

DOAR NOI spunea...

@ Liuba:

Mi-a placut si mie... :)