În miez de noapte, cercetez drumurile din sufletul meu.
Unele sunt luminoase.
Altele atât de strâmbe.... parcă cineva le-a schilodit.
Dorinţele se alinează timid.
Concursuri d epoezie dau buzna în cutia poştală.
Sunt tristă. Nu am timp să le onorez.
Ideile zboară în ţara pinguinilor.
Cuvintele nu vor să mai fie publice.
Degetele ating clapele pianului alb, din lemn de cedru.
Palmele transpiră.
sursă foto: shutershock
Eu... privesc... liniştită... împăcată... liberă... somnoroasă... veselă...
Nu ştiu încotro se îndreaptă viaţa mea.... şi parcă nici nu mai vreau să ştiu.
E mai frumos, mai simplu, mai bine aşa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu