vineri, martie 9

Locotenentul

Locotenentul isi pazeste armata de foci.
Gandurile roiesc in jurul epoletilor.


Din buzunarul de la piept scoate o esarfa.
Scamatorie?
Nu... doar dor nebun de ea.

Sabia este tapetata cu urmele buzelor ei rosii.
Medaliile au miros de parfum.
Focile il aplauda.

Locotenentul isi inchina genunchii.
Gheata se sparge.
Isi va intalni fericirea....

2 comentarii:

copilarim spunea...

:D ce poezie frumoasa:D!!
caldura inimii topeste gheata:D

DOAR NOI spunea...

@ copilarim:

ma bucur ca iti place...:)