duminică, ianuarie 15

Schimbarea

Simţea că sufletului ei obosise. Ştia că sosise vremea în care să facă o schimbare. Nu putea să creadă cât de rea, egoist, inumană, orgolioasă era văzută de cei care îi citeau blogul.

“De fapt, nu sunt aşa. Orgoliul ce îl manifest involuntar vine din dorinţa d ea mă apăra de răutăţi nefondate. Nimeni nu ştie cât d egreu am ajuns aici… cât de greu mi-am împlinit visele. E dureros să las pe cineva să-mi dărâme bucuria. Da, accept că nu sunt perfectă… am multe de învăţat… am multe de schimbat… însă, nu pot lăsa pe nimeni – oricât de frumos ar fi el sau ea, oricât de mult l-aş iubi – nu pot accepta să pătrundă cu bocancii noroioşi în viaţa mea frumoasă, cu atâta migală şi zbucium construită. Pot renunţa la o piesă de teatru pentru a-mi ajuta dragostea la realizarea unui obiectiv… sau pur şi simplu pentru că îşi doreşte să lenevim în acea seară. Însă, nu pot renunţa mereu. Viaţa mi-a demonstrat că nimeni nu merită sacrificiul suprem.

Am ajuns într-o clipă a vieţii mele, în care am înţeles că am muncit enorm de mult şi am îndepărtat oameni. Vreau o pauză. Îmi doresc să devin freelancer. Mintea îmi este aliat în acest proiect. Inima îmi mulţumeşte pentru această decizie. Dar teama, teama mă chinuie înfiorător…”

Cineva, care îi răscolea tacit blogul de câteva luni, i-a scris:eu te respect pentru cine esti si ce faci; dar viata inseamna si altceva; inseamna si pauza, inseamna o alta viata, intr- o viata super plina, cu greu gasesti loc pentru altcineva. cu viata pe care o ai, cu greu cred ca gasesti pe cineva sa ti stea aproape. tot blogul e o tanzire dupa iubire. nu te- ai intrebat de ce nu vine? Nu, nu din cauza ta. tu esti minunata. ai alte lucruri care ii sperie. o disprerare de control, de orgoliu, de etalonare, de neschimbare. insist ca ai un orgoliu pe care eu il simt si sincer nu- mi place. orgoliul asta face sa ai idei preconcepute etc. pacat. esti o fata deosebita. meriti mai mult. dar asa, in loc sa atragi oameni spre tine se intampla invers, Claudia.

Mulţumeşte… şi cade pe gânduri….

Paris sau la muls vaca? Paris sau un orăşel mic de provincie?

Du-o Doamne acolo unde este nevoie de ea…. J

4 comentarii:

Mihai spunea...

biet suflet.... nu spun nimic... nu vreau sa te mai supar...dar mai gandeste-te...ai mare mare nevoie sa-ti faci ordine in ganduri, abia apoi in viata! Mai gandeste-te ... cel putin la : "Viaţa mi-a demonstrat că nimeni nu merită sacrificiul suprem. "

DOAR NOI spunea...

@ Mihai:

Multumesc... sufletul meu e la fle de chinuit ca si al tau. :)
Cand tu vei gasi drumul spre fericire... te voi premia. :)

"Nu vreau sa te mai supar!" sunt cuvinte goale... ai facut mai devreme... ai facut-o mereu.

:) Nimeni nu e perfect... nici eu, nici tu, nici cel care mi-a spus ce mi-a spus si am postat... nu avem raspunsurile CORECTE!

Mihai spunea...

O sa-ti raspund printr-o postare...

DOAR NOI spunea...

@ Mihai:

:) Astept...

La teorie stam bine cu totii.... :)