da. m-am resemnat. nu am incotro. cand o persoana iti spune ceva, o poti considera ciudata, beata, nebuna sau cum iti mai vine. insa, cand mai multi iti spun in mod repetat acelasi lucru, e cazul sa crezi.
asadar, da, accept si ma resemnez. sunt un COPIL.
m-am intalnit cu un coleg de la institutul unde am lucrat si-mi spune:
- ai mai crescut! esti ca un copil, te transformi pe zi ce trece. poate unde lucrezi printre copii?
- posibil. si-i zambesc.
elevii ma percep ca pe o prietena - bine, cu masura. de mers la scoala, inca mai merg si imi doresc sa continui cu o alta facultate (poate!).
Iuliana, ma percepe ca pe o fiica... si tot asa, o multime de oameni (chiar si colegi, profesori) ma trateaza ca pe un copil mai mare.
copil fiind, imi amintesc cu ce patos voiam sa cresc, si sa dau bacalaureatul si sa scap de liceu, sa capat independenta, sa fiu studenta si salariat. ce caraghioasa eram cand mergeam prin curte cu pantofii cu toc ai mamei cand lipsea! acum pot face asta cand vreau, si parca nu-mi mai place. apoi, imi doream sa fiu sotie si mama tanara, dar aveam mereu alte prioritati: scoala, cariera, calatorii, etc.
probabil am ramas "copil" pentru a fi o sotie si mama tanara. cine stie.... !?
asadar, da, accept si ma resemnez. sunt un COPIL.
m-am intalnit cu un coleg de la institutul unde am lucrat si-mi spune:
- ai mai crescut! esti ca un copil, te transformi pe zi ce trece. poate unde lucrezi printre copii?
- posibil. si-i zambesc.
elevii ma percep ca pe o prietena - bine, cu masura. de mers la scoala, inca mai merg si imi doresc sa continui cu o alta facultate (poate!).
Iuliana, ma percepe ca pe o fiica... si tot asa, o multime de oameni (chiar si colegi, profesori) ma trateaza ca pe un copil mai mare.
copil fiind, imi amintesc cu ce patos voiam sa cresc, si sa dau bacalaureatul si sa scap de liceu, sa capat independenta, sa fiu studenta si salariat. ce caraghioasa eram cand mergeam prin curte cu pantofii cu toc ai mamei cand lipsea! acum pot face asta cand vreau, si parca nu-mi mai place. apoi, imi doream sa fiu sotie si mama tanara, dar aveam mereu alte prioritati: scoala, cariera, calatorii, etc.
probabil am ramas "copil" pentru a fi o sotie si mama tanara. cine stie.... !?
9 comentarii:
Cand incetam sa fim copii ... e game over .
@ Invizibilul:
Da... asa este. Se pare insa ca la mine e exagerata cantitatea de copilarie... desi sufletul mi-e ranit, de rani pe care un copil nu le cunoaste. :)
E un lucru minunat sa fi copil. Zambeste. E frumos.
@ Pacatoasa:
Este minunat sa fii copil cand ai varsta de copil. E minunat sa ai suflet de copil toata viata... dar sa fii perceput copil, cand tu iti doresti copii... e dureros!
Altii ar da oricat sa mai para copii, sa isi pastreze toata viata puritatea si candoarea de copil!
Multumeste-I lui Dumnezeu ca vei fi o mama tanara si o prietena a copiilor tai!
Pupici, doamna Claudia! (acum te simti mai bine, daca te-am "domnit" nitel? :)))
@ Iuliana;
Da... Ii multumesc.
Probabil era necesar sa invat sa ma joc, sa iubesc cu adevarat copiii, sa invat sa-i educ si sa-i ascult (asta m-a invatat meseria de profesor) si sa le fiu prietena, asa cum mereu mi-am dorit sa fie si parintii mei pentru mine.
Da.. sunt un copil care se va juca linistita sotronul, baba oarba, de-a v-ati ascunselea, leapsa pe cocotate cu ai mei copii. Asta e raspunsul.... :)
Multumesc! (mi-amintesc cum ma intrebau elevii ce varsta am ca sa stie daca imi spun sarut mana sau buna ziua; desi...ei ar fi fost tentati sa-mi spuna "BUna!"- ha ha ha).
Atunci cand iti pastrezi sufletul de copil este imposibil ca inocenta sa nu transpara la suprafata.
Bucura-te de ceea ce esti!:)
Te imbratisez cu drag, copil mare si frumos!
Mi-e imi place mult sa le zic celor din jur "copil drag".. Sper ca nu te suferi daca ma adresez tie astfel...
@ Darry.Anna:
Multumesc enorm de mult!
@ Je ne reve plus:
Nu ma supar!
Trimiteți un comentariu