vineri, ianuarie 28

Un vis...


Niciodată nu i-a plăcut luxul de proastă calitate. A admirat mereu simplitatea, eleganţa, rafinamentul franţuzesc. Era încântată că are nume ce sună şarmant în limba franceză.
Nu creda că va sosi ziua în care ea să participe la un bal, fie el şi de caritate. Asta s-a întâmplat datorită lui, bărbatul cu zâmbet fermecător, cu cei mai cluminoşi ochi din câţi văzuse ea până în acea zi. Ştia că nu o va remarca, căci nu mai credea de mult în poveşti de dragoste. Au muncit cot la cot pentru organizarea acestui bal. Ea era obişnuită să dăruiască din puţinul ei, dar mai ales să aline suferinţe. Fără să îşi dea seama, îl cucerise.
Au descoperit că au pasiuni comune: mişcare în aer liber, spectacole de teatru şi operă, lecturi cât mai diversificate, plăcerea de a se juca, afecţiune pentru oameni, dar mai ales pentru copii.
Seara cea mare a sosit!
El poartă un costum simplu, nu frac sau alte prostii care ar putea să o stingherească. Ea, a renunşat la ideea de negru, şi a îmbrăcat o rochiţă de culoarea bananei. Braţ la braţ au intrat în sală, călcând timizi sau mai degrabă emoţionaţi pe scările interminabile. El o strânge uşor de mână pentru a-i lua din emoţii. "Eşti atât de frumoasă, modestă şi simplă! Vei face furori în astă seară... şi - aplecându-se spre urechea în care străluceşte un cercel minuscul, finuţ - nu-ţi voi mai da drumul să pleci. Vei rămâne a mea pe veci!"
Tânăra zâmbi...
Oamenii din jur îi priveau cu admiraţie şi şopteau: "Sunt minunaţi împreună! Vor avea cei mai veseli şi superbi copii!"

9 comentarii:

New Sensations spunea...

:) atat de frumos...
Eu nu cred in povesti de dragoste reale, virtuale sau cum mai pot fi ele, insa e placut sa citesti despre ele...atat pot spune :P

DOAR NOI spunea...

@ New Sensations:

Parca am avea acelasi creier.. :)

Nici eu nu cred in ele... dar imi place sa le scriu. E tot ce mi-a ramas... :)

O zi minunata, magica, superba!

New Sensations spunea...

:). Multumesc, la fel : O zi cat se poate de frumoasa, si fericita!

Monica spunea...

eu cred...

DOAR NOI spunea...

@ Monica:

Tu crezi... pentru ca ti se intampla... :))

Candva credeam si eu... timpul te invata multe. BUcura-te de ce traiesti. :) si chiar iti doresc sa fii fericita!

Pupici si imbratisari!

INCERTITUDINI spunea...

Cine nu crede în povești este nefericit..

DOAR NOI spunea...

@ INcertitudini

Draga mea Gina,
Da, ai dreptate. Eu le scriu pentru ca pe unele le visez, le simt... dar nu le mai pot crede. :(

Da... sunt nefericita.

Imbratisari!

New Sensations spunea...

Mda, draguta parere "Incertitudini"...dar pot spune cu tarie ca nu sunt nefericita [daca nu cred in iubire] , din contra, zambesc mai mult decat altii din jurul meu care sufera din cauza asa zisei iubiri. Trebuie sa stii cum sa fii realist. Asta e tot :). Si realitatea nu inseamna sa nu simti imaginatia, visul sau idealul, ci pur si simplu te lasa sa rezisti putrenic emotiilor...fiindca se bazeaza pe inteligenta emotionala. :)

Un weekend placut!

DOAR NOI spunea...

@ New Sensations:

:) Fericirea este adesea determinata de lucruri atat de marunte ca nu iti vine a crede....

Dar, majoritatea, consideram ca o relatie armonioasa ne aduce FERICIREA!

Imbratisari pentru un weekend magic!