miercuri, ianuarie 12

de moment

intre sufletul meu si sufletul tau mai este un pas.
un fir de paianjen ne leaga pasii.
tu esti numai zambet,
si vrei si zambetul meu.
da, stiu ca iti place.
poate ti-l voi darui candva.
acum, sufletul meu e gheata.
probabil primavara il va dezgheta.
privirile oamenilor ma sperie.
cu toate acestea le zambesc.
cam chioris, recunosc.
as vrea sa ma topesc in bratele tale,
sau sub privirea ta inflacarata de dor.
as vrea sa am curaj si sa fac pasul dintre noi.
nu pot, pentru ca nu mai cred.
iubirii i-am pus punct, am legat-o fedeles si am aruncat-o in Marea Moarta.
nu m-a placut niciodata, nu o mai las langa mine.
nu-mi spune ca ma insel sau ca tu ma iubesti.
nu, nu, nu, nu.
iubirea pentru mine nu are prezent si nici viitor.
da... cu toate ca imi plac ochii tai, si mai ales inteligenta.
dar hai s-o lasam balta sau sa ramanem la acest nivel,
bine,celmult o intalnire la o cafea.
pe curaand, mon cher!
je t'ador!

2 comentarii:

Iuliana spunea...

Superba poezia!

Te sarut cu drag!

DoarEu spunea...

@ Iuliana:
Tu care ma lauzi mereu... :)) Iti multumesc.
Chiar am deschis pagina, am scris ce am simtit, cum mi-au venit cuvintele si a iesit asta. :))

Nu ma intereseaza cum este.. buna sau rea. :)

Pupici magici!