ce dor mi-a fost de scris... ce dor mi-a fost de voi (unii dintre voi ati intuit ca am patit ceva, ca eu las cateva randuri pe aici de obicei)... ce dor mi-a fost de mine, intreaga.
o serie de frici, fondate sau mai putin fondate, s-au adunat si au creat in juru-mi un atac de panica. am incercat sa-l controlez. s-au adaugat stress, nemultumiri la scoala, oboseala, care au declansat joi noaptea o durere de cap sora cu moartea. stiam ce urmeaza, stiam ca orice as fi luat in acel moment era in zadar. (mi-amintesc de aceleasi dureri descrise de poeta Constanta Buzea; mi-amintesc de perfuziile lui Cristi care-i calmau durerile de cap - as vrea si eu acum). vineri dimineata, ora 7, se declanseaza criza biliara. deja la orele 16 eram epuizata,neputand bea nici macar apa. picioarele imi tremurau, mainile erau ca de carpa. cum de ce mi-e frica,nu scap... urmeaza injectia magica. mama unei prietene vine sa efectueze magia. la cat sunt de slaba si deshidrata,plus frica ce ma tine incordata - ah,si ce doare! - nici acul nu vrea sa-mi faca rau.ha ha ha. prietena mea imi aduce un semn de carte, vesel. zambesc.
incep discutiile. ah...in aceste momente nu vreau sa aud si sa stiu nimic.cu toate acestea ascult.
"daa,pai daca nu mananca si nu se odihneste,cum sa nu pateasca asa ceva!" - mama
"somnul este foarte important,iar cel de zi nu se compara cu cel de noapte" - mama prietenei (asistenta).
"Clau, ti-am zis de atatea ori sa nu mai dai importanta vorbelor.oamenii spun vrute si nevrute,cu intentie sau fara. vorbele ranesc si dor,dar tu le amplifici. nimeni nu te poate ajuta decat TU, si stii foarte bine asta." - prietena mea.
o prietena ma suna ieri. raspund pentru ca stiam ca avusese un eveniment important si voiam sa stiu daca este bine. ma cunoaste bine. ii spun ce am patit, si ma-ntreaba:
"poti vorbi?"
"asa putin...pot."
E cumplit sa iti fie rau... sa nu iti poti tine capul pe umeri, ochii deschisi, sa nu poti merge.... :(
zilele acestea am descoperit ca fiecare om are fricile sale... chiar si cei mai puternici....
13 comentarii:
Nu mor caii cand vor cainii.
chiar ma intrebam pe unde ai disparut... sper ca esti bine acum.
incearca sa-ti invingi temerile si sa nu te mai consumi din vorbele altora. uneori am impresia ca iti faci rau intentionat. sanatate multa!
@ Mihai:
Da.... se pare ca asa este... :)
@ Tu26dor:
Multumesc.Sunt mai bine acum.
Uneori temerile sunt numeroase, vin la pachet si sunt mult mai puternice decat mine.
Da, si eu cred ca uneori imi fac rau intentionat.:)
Cred ca vreau prea mult de la mine... si de fapt,nu pot nici macar putin.
Vreau sa cred ca acum esti bine. Cat privesc durerile de cap......la mine vin periodic. E CUMPLIT !!! Ma doare capul zi si noapte, de nu reusesc nici sa dorm, repet e cumplit si toate se amplifica odata cu stresul, fir-ar mama lui de stres.
Sanatate multa si ...........stres deloc, caci nu merita, viata e doar una.
@Elena:
cat mi-as dori sa nu ma stresez, sa traiesc viata asa cum imi place... din pacate sunt atatia factori care ma perturba.... :)
fizic sunt ok, sufletul meu insa... e tulburat de multe de ce-uri clar fara raspuns. :)
pupici!
si mie ...
hei toti avem frici, importane e sa nu ne educe si conduce ele pe noi, ci noi pe ele...
>:D<
@ Karina:
Creeed... Imbratisari cu mare drag si dooor prietenesc!
@ Monica:
Da... am si scris la final ca toti avem frici. Am mai descoperit cateva la apropiati de curand.
Cand vin la pachet toate (bani, job, stres, prieteni, parinti) nu stiu cat le poti struni.
E usor din afara... teoria o cunosc si eu. Asta e... sunt corijenta la capitolul asta. :)
Pupici magici!
Ohhh! Bine ai revenit, Claudel! Si eu m-am ingrijorat vazand ca nu mai dai niciun semn, dar m-m gandit ca vrei sa te odihnesti si de aceea stai departe de internet. Nici prin cap nu mi-a trecut ca iti este asa de rau.
Ma bucur ca esti bine acum. Ai grija de tine si de sufletul tau!
Pupici calzi.
@ Iuliana:
Da... mi-a fost cumplit de rau... dar, probabil aveam nevoie sa ma odihnesc... sa descopar oameni care se gandesc la mine... clar am primit lectii.
Bine ai revenit! Am primit mesajul de la tine si iti multumesc pentru urari. Ai grija de tine.Imbratisari si pupici
@ Adriana:
Cu mare drag totul... mi-ai si raspuns... :)
Imbratisari si zambete de la o sensibiloasa!
Trimiteți un comentariu