sotul pacalit - de Moliere la Nottara

bilete cumparate cu dragoste din vara pentru a intampina cum se cuvine iubirea din toamna, primita cu emotie, cu atentie, dar cu o teama monstruoasa. culmea! ea m-a regasit... ea este ceea ce am cerut si redescopar in fiecare zi asta. este dragostea acea vesela si cu toate astea foarte cerebrala si cu picioarele pe pamant; este dragostea acea inteligenta care te ridica, te face sa te autodepasesti; e ideal sa stiu ca trebuie sa fac mai mult... sa invat de la dragostea aceasta si chiar impreuna cu ea; este dragostea acea care te sfatuieste si se bucura din suflet pentru realizarile tale; ii sclipesc ochii cand stiu ca esti langa ea, ii apartii si esti o femeie capabila. indiferent ce va fi, voi profita din plin de aceasta dragoste! este prima data in viata mea cand fac asta.... stiu ca pentru dragostea reintoarsa voi ajunge acolo sus, departe, dar nu voi uita ca m-am ridicat de foarte jos, prin propriile puteri, asemenea ei. pe zi ce trece constientizez cat de mult ma iubeste D-zeu! zi de zi, primesc rasfat pe paine de la Viata (nu, nu de la Delma).

piesa din aceasta seara a fost una vesela, antrenanta, interactiune cu publicul.... femeile adesea sunt cu un pas inaintea barbatilor... influenta banilor si alegerea unui titlu nobil te poate distruge. "Tu aivrut-o George Dandane!" au fost cateva replici (criza readusa in peisaj!) care au starnit ropote de aplauze si rasete cu gura pana la urechi. va recomand piesa cu multa caldura. va destreseaza si va binedispune!