joi, iunie 10

revedere cu emotii...

un balaur imens scoate emotii pe nari si le sufla spre mine. sunt parjolita. ma trezesc speriata dupa ce, toata noaptea am "invatat" rapoarte de medicina. intr-adevar, astazi am un miniexamen.
o gura de aghiasma, un multumesc ca mai traiesc si azi, si incep sa citesc despre drepturile omului si ale copilului.
pentru diversificare, lecturez si cateva pagini din jurnalul Constantei Buzea.
incet incet, nu cu foarte mult elan -caci era dupa amiaza mea libera, si organismul s-a invatat astfel - ajung la scoala. in fata cancelariei, o doamna tanara si foarte frumoasa, imi spune fericita, cu un zambet mare pe chip: "Claudia? Claudia G.?" "Da, raspund mirata... (acum sunt o mica vedeta.. parintii si bunicii ma stiu din pozele de prin excursii)". "Am fost colege." "da... imi pari cunoscuta, dar nu stiu de unde." Cred ca in liceu, in aceesi clasa... spune ea." "Da, ai dreptate. sa nu-mi spui ca esti mamica?" Ba da. Am baietel clasa I." "Sa iti traiasca. Felicitari!" Tu?" "Eu, profesor de biologie pe aici. (dadaca pentru plozii altora imi venea sa spun)".
Era asa fericita... !
Imi amintesc cum era in liceu... mutulica si timida... iar acum era atat de efervescenta, facea parte din consiliul de parinti... ce ti-e si cu viata asta!

2 comentarii:

Mihai Cuza spunea...

Si dintre elevii tai timizi de azi se vor alege efervescenţii de mâine. Excepţional jurnalul d-nei CB. De învăţat de la ea aproape totul despre cum să nu fi! Never ever. De asemenea, mult despre Eliade, foarte interesant.

DoarEu spunea...

Da, sunt sigura ca asa se va intampla cu elevii mei. M-a uimit putin schimbarea colegei!
Cat despre jurnal... da, este senzational. Este o femeie exceptionala!