eu, migrena si surpriza...

de doua zile nu sunt pe aici...
am fost bolnava. o migrena cumplita - a carui cauza nu o stiu sigur - m-a rapus. oameni dragi mi-au fost alaturi, mi-au facut injectii care candva, ma salvau, acum insa nimic. migrena asta a vrut sa-mi demonstreze ceva. nu stiu daca a reusit, dar mi-a cam stricat cateva planuri. inclusiv acela ca, de doua zile n-am mai mancat nimic.
pentru ca nu sunt in stare sa scriu, am sa public surpriza ce mi-a facut o femeie minunata, Adriana.

De la sămânţă la plantă

Cineva a facut posibil ca acest mail sa ajunga la tine. Vei citi cea mai frumoasa poveste pentru adulti, scrisa de un copil. Povestea este o compunere si a fost scrisa de un copil din clasa a 5-a, la ora de biologie si notata cu nota 10 plus.

Profesoara a postat lucrarea pe blog. Cineva, acum doua saptamani m-a trimis pe blogul respectiv. Mi-a placut atat de mult ce am citit, incat nu am putut sa nu va arat si voua.

Stiam ca la ziarul Lumina, duminica, copiii au o pagina speciala. Am trimis compunerea si la ziar. Doamnei care se ingrijeste de aceasta pagina a copiilor i-a placut, a ales o fotografie potrivita, a transcris textul si pentru ca am anuntat-o ca vreau sa ii fac o surpriza fetitei de 1 iunie, a schimbat data de publicare.

La redactie si tipografie alte persoane au facut tot ceea ce trebuie facut pentru ca astazi sa puteti cumpara de la doamna care vinde ziare sau de la pangarele bisericilor sau sa scoateti din cutia postala, daca a venit postasul si aveti abonament, ziarul Lumina DE DUMINICA.

La ultima pagina, la poalele muntilor, o fetita, inconjurata de spice, isi aminteste ce a invatat la scoala la orele de biologie si religie: din ceva mic, mic de tot, cresc spice, pomi, animale si oameni si acel ceva mic, mic de tot, a fost creat de CINEVA FOARTE MARE in tot ce o inconjoara,

Nu stiu daca fetita din fotografie este chiar fetita care a scris compunerea. Nici nu are importanta daca este ea sau alt copil. Important este sa intelegem ca de multe ori copiii pricep mai repede decat adultii cat de marete sunt si cele mai mici lucruri create de Dumnezeu.

Daca ne facem timp sa ii ascultam pe copii, vom fi surprinsi sa vedem ca ei inteleg mult mai repede decat noi ca Dumnezeu nu este doar Cineva...ESTE TATAL si FIUL si SFANTUL DUH.

Bucurati-va de randurile ce urmeaza si considerati ca nota 10 plus o meritati toti cei care cresteti, din mici seminte, copii atat de buni!

De la sămânţă la plantă

Când Dumnezeu a creat lumea, toate fiinţele Îi puneau întrebări: Cum am ajuns aici? De ce? Când? Şi aşa Dumnezeu Se hotărî să dea răspunsuri unei fiinţe din fiecare categorie, ca aceasta, la rândul ei, să transmită semenilor săi, iar semenii săi altor fiinţe şi altor urmaşi...

La poarta Raiului era o coadă atââât de mare...

În sfârşit Dumnezeu Se întâlni şi cu o sămânţă, care dorea să ştie ce o va aştepta în viitor şi cum a fost creată.

- Draga mea sămânţă, rosti Dumnezeu, tu ai fost formată din tegument impermeabil, embrionul cu rădăcinuţa, tulpiniţa şi muguraşul care mai târziu vor deveni mai mari, apoi apar frunzele şi cotiledoanele cu substanţe de rezervă. Acesta a fost trecutul tău!
- E interesant!
- Am uitat să-ţi spun cel mai important lucru: eu te-am creat, dar de acum înainte tu vei da naştere la alte fiinţe prin fecundaţia ovulelor.
- Şi viitorul meu care este? Ce mă aşteaptă?
- Păi... urmează germinaţia sau încolţirea care reprezintă trecerea ta din stare latentă sau inactivă în stare activă. Ca să încolţeşti, ai nevoie de apă, aer, temperatură potrivită şi lumină. Prin toate aceste etape gineceul creşte, iar tu vei deveni o plantă cu flori sau fructe sau fără... Tu vei lăsa în urma ta seminţe. Va trebui să le povesteşti aceste lucruri şi lor! Acum poţi pleca...
- Mulţumesc! Şi sămânţa o luă în zbor pe nori, căci nu putea fugi. Apoi Dumnezeu strigă cu glas uşor obosit:
- Următorul...

Această frumoasă compunere a fost scrisă de Diana Deara, cls. a V-a C.
Profesoara sunt eu....
Multumesc enorm de mult Adriana!