miercuri, martie 24

Ce norocoasă sunt.....


... ajung acasă. Nu sunt pofticioasă de fel, dar azi aş mânca mentosane. Şi ce poftă am. Am căutat, dar nu am găsit să-mi cumpăr.
Nu mă pot abţine... trebuie să povestesc. La şcoală azi... elevii care au suferit după prezenţa mea, m-au întrebat de sănătate... sincer m-a uimit interesul lor, alţii se bucurau dacă lipseam. Unul din ei, la finalul orei, mă întreabă:
- Doamna, sunteţi vegetariană?
-Nu.
-Sunteţi foarte slabă.
-Ştiu, am slăbit, căci nu m-am simţit foarte bine.
-Nu, doamna, aşa aţi fost de la începutul anului şcolar.
M-a amuzat teribil. Dacă nu am cântar, ştiu că în ochii lor voi fi mereu "cântărită".
Am primit o felicitare tare frumoasă de la una din clasele bunicele (eu colecţionez felicitări de la elevi). Iată ce scrie:
"În grădina clasei a V-a C, adierea vântului de primăvară a împrăştiat câteva seminţe. Ploaia le-a udat cu stropi de speranţă, soarele le-a luminat sufletul, iar mineralele din învăţătura dată de suava flare le-a jutat să se dezvolte, transformându-le în 25 de plăntuţe cu bobocei...
Acum, aceşti micuţi bobocei îi doresc suavei flori să aibă în grădina vieţii numai bucurii, fericire şi realizări.
La mulţi ani!"
M-au impresionat, am apreciat originalitatea... şi faptul că sunt acolo, undeva în inima lor.... cel puţin a câtorva.
Alt punct de vedere pentru care mă consider norocoasă: sâmbătă se reinventează "munca patriotică", vine dnul primar Oprescu să vadă elevii cum adună gunoaie şi cum lantează flori, presă, nebunie... iar eu, plec în excursie la Cozia, Horezu, Casa Memorială Anton Pann.
Frigul mi-a pătruns în oase... am dat drumul la centrală... câţi îşi permit să stea la căldură? Fac mofturi la mâncare... câţi ar mânca orice... chiar şi o bucată de mămăligă rece.
Cândva, îmi doream să apar într-o revistă. Da da da... vise. Zilele trecute, am făcut ordine în dulap şi am găsit revistele colecţionate. Am găsit revista ELLE de decembrie 2008, în care apar cu ceva scris de mine, şi o poză micuţă într-un colţ. Eiii... sunt o norocoasă!!! Şi... deci... pot fi optimistă şi să fac lucruri frumoase în continuare? Ştiu că nu pot schimba lumea... dar măcar acolo puţin să pun o cărămidă pe ici pe colo. Încercaţi şi voi. Transformaţi-vă hobby-urile în lucruri palpabile. Succes. Vă ţin pumnii şi vă aştept să-mi povestiţi.

Citat: "Aceia dintre noi care îndrăznesc să viseze când restul lumii are un coşmar se vor distinge moştenind prosperitate şi conducând lumea la măreţie". Joseph McClendon III

2 comentarii:

Diana Alzner spunea...

Vii la Vâlcea? Când?

DoarEu spunea...

Da,Diana.Vin la Valcea,acum sambata 27 martie.
IMi place zona...am mai fost.Unul din privilegiile de a fiprofesor: excursiile.
Ganduri bune si salutari!