miercuri, februarie 24

La circ


Mingea este în arena.
Animalele jonglează.
Saltimbacii sunt pe trambulină.
Încă un salt miraculos pentru publicul adunat.
Un spectacol de circ… atât mai voiam să-i ofer.
Atat îşi mai dorea şi el.
Dar… totul s-a transformat în praf de stele.
Fiecare s-a făcut nevăzut.
Un singur sărut aş mai fi vrut.
Dar… nu s-a mai putut.
Încă un salt, şi-un număr de dresaj…
Şi-o amintire, şi o privire în trecut.
Dar… nu s-a mai putut.


2 comentarii:

mihaidcuza spunea...

Ion Minulescu:

La Circ...
Un accident banal –
Un acrobat,
Un salt mortal
Şi...
Acrobatul nu s-a mai sculat...

Alămurile din orchestră au tăcut,
Iar clovnii din arenă au ţipat...
Dar publicul din staluri n-a crezut
Că poate fi şi-un accident adevărat
Şi-a fluierat...
Zadarnic –
Mortul n-a mai înviat...

Păcat de el!...
Era un tânăr acrobat frumos,
Cu corpul tatuat de sus şi până jos,
De care publicul se minuna,
Când îl vedea-ndoit ca un inel,
Sau când pe bara fixă se-nvârtea
Ca o morişcă de cafea
Cu balerina lângă el!...

Dar balerina nu-l iubea!...

Povestea lui?
Hm!...
Povestea mea –
A mea,
A ta
Şi-a altora!...

Acelaşi accident de circ, banal...
O zi relâche,
Şi-apoi, la fel,
Cu-aceeaşi balerină lângă el,
Alt acrobat...
Alt salt mortal!...

DOAR NOI spunea...

Multumesc Mihai! Da, stiu poezia...si imi place foarte mult si mie.
Nu m-am inspirat - jur - din ea... ci doar din dorinta de a merge "impreuna" la circ. Atat!
Zile senine!