Metamorfoza

Imi doresc sa plang. Am primit o mustrare de la o prietena. Imi adun bucatile de suflet, imi iau tristetea, imi caut greselile si ma duc in balansoar.

Ma intind, ma legan si inchid ochii.

Asa mult m-au schimbat rautatile oamenilor incat am devenit si eu atat de rea? Sau am fost rea mereu si nu am constientizat? Sau credeam ca un prieten ma accepta cu bune si cu rele, ca ma suporta mai ales stie ca sunt "sensibila". Fir-ar sa fie. Timpul sapa modificari asupra noastra. daca nu fizice, macar sufletesti. Sufletul nu are cum sa ramana la fel in cursul anilor. Tot ce ti se intampla, bun sau rau, frumos sau urat, te marcheaza. Timpul metamorfozeaza. Si pe mine se pare. Am ramas doar cu o bruma de veselie, doar cu un dram de bunatate. Si ma intreb, de ce oamenii ma cauta? Nu stiu...

Am ajuns sa vizionez un film pentru a putea plange, sa ma linistesc.

Am inteles ca trebuie sa gandesc de doua ori pana spun ceva. Desi, jur pe biblie ca nu am facut-o cu intentie, ca nu am vrut sa jignesc deloc, pe nimeni, se pare ca am reusit. Macar, mi s-au deschis ochii. Trebuie sa am grija ce vorbesc, chiar cu prietenii.

Unde am avut "sansa" sa iau contact cu oameni duri, rautaciosi, care m-au jignit, cuvintele m-au durut pana la cadere la pat, am crezut ca oamenii indura totul, ca asa se "poarta".

Vremea mohorata, suparata, trista, m-a ajutat sa accept situatia.

Asta e. A gresi e omeneste. Multumesc ca am fost inzestrata cu harul de a ierta si "intelepciunea" de a vorbi cumpatat.

Am avut si eu perioada in care voiam sa aud doar ce imi place, doar lucruri frumoase. Am aflat ca nu se poate. Ca nu sunt perfecta - "nici nu vreau, nici nu pot" - cum spunea un cantec.

Sa ma consider norocoasa sau ghinionista ca am avut o viata in care am intalnit multe rautati si am fost supusa la multe actiuni ce m-au marcat sufleteste?

Ma mai gandesc...

Gandesc, deci clar exist. Ha ha ha.

Povestea Oricui

Buna ziua, Oricui!

Fiecare dintre noi ii cunoaste pe Oricine si pe Oricum. De fapt, fiecare este Oricui.

Oricui e vesel si optimist. Si ce daca nu prea a avut noroc? Se intoarce roata si intr-o zi va fi norocos. Oricui, crede ca, daca nu are bani, va avea parte de iubire. Se pare ca ea nu apare. Dar nu dispera si nu isi pierde speranta. In fiecare dimineata, Oricui deschide larg fereastra si zambeste, poate iubirea il vede si se indragoste de zambetul sau bland.

Oricui ii ajunge o secunda sa se indragosteasca. Dar stie ca nu-i vor ajunge anii pe care ii mai are de trait pentru a iubi cu adevarat.

Oricui i se intampla sa franga inimi. Nu-si da seama. Oricui se intoarce si sterge lacrimi, imbratiseaza suflete pufoase, calde, blande si sensibile.

Oricui a intalnit intr-o zi iubirea. S-a fasticit, si-a pierdut uzul ratiunii si a omorat-o. Se suparase s-o astepte. Oricui a decis ca singuratatea i se potriveste mai bine in unu decat o singuratate apasatoare in doi. Oricui a spus adio iubirii si a injunghiat-o. (Noroc ca iubirea are mai multe inimi si mai multe fete si nu a pierit).

Oricui a fost putin trist, pana a inteles ca acesta e drumul vietii sale.

Oricui i se intampla sa gaseasca zilnic alte hobby-uri si lucruri frumoase care il inalta spiritual.

E bine ca zambetul Oricui e placut de catre Oricine si Oricum.

Zambetele aduc bucuria si increderea in Oricine!

Zambiti Oricui si Oricine se poate indragosti Oricum de fiecare zambet, trist sau vesel!

Nessebar

Oras port... langa Sunny Beach.

Drum parcurs cand soarele era spre asfintit. Ne saluta din mers. Isi facuse datoria in acea zi. Ne mangaiase cu razele lui blande. Ne zambise si ne bucurase simturile tactile.

Apa era calda. Nisipul fierbinte. Pasii nostri ramaneau putin in nisipul de pe tarmul marii, pana cand valuri furioase netezeau totul. Marea isi cere drepturile, isi apara teritoriul.

Am vazut yacht-uri superbe. Lux si frumusete.

Nessebar ne intampina cu un drum frumos, interzis automobilelor. Doar un trenulet - gen trenuletul Thomas - circula pe acolo. O moara frumoasa si imbietoare sta de straja pe partea stanga a drumului. Pe partea dreapta, o statuie cu o sirena ce canta din corn, asezata intr-o corabie cu coada de peste, cheama oamenii sa viziteze Muzeul de Arheologie.

Cetati frumoase din caramida. Strazi pavate cu piatra cubica. Oras asemnator cu Sibiul, cu Sighisoara noastra. Unii zic ca ar fi doar un satuc. Case frumoase, ingrijite, din lemn, cu perdele la ferestre, asemanatoare cu desenele mele din scoala generala.

Un orasel primitor si cald.

La intoarcere... dupa cumparare de souvenir-uri si o masa copioasa, am mers din nou pe tarmul marii, colorate de reflectoarele de la hoteluri in culori vii: rosu, verde, galben.

E minunat sa-ti incarci bateriile cu lucrui frumoase!

Cautati si voi frumosul pe oriunde ajungeti.

Patrimoniul UNESCO

Dragi români,

Avem atâtea valori, atâţia oameni talentaţi care rămân şi dăruiesc lucruri superbe, iar noi nu le apreciem. Am impresia că suntem o ţară de frustraţi. Nu putem accepta că există şi oameni înzestraţi. Ne grăbim să judecămm, să râdem de unul şi de altul. Parcă noi ne-am fi născut învăţaţi. Nu! Dar aşa-i românul: vede paiul din ochiul altuia, dar nu observă bârna din ochiul lui.

Excelentă prezentare a patrimoniului UNESCO din România !
Merită să ne facem cunoscută ţara, propun să-l trimitem tuturor cunoscuţilor.

http://www.patrimoniuromanesc.ro/

E în limba română şi engleză, are 882 de imagini împărţite în 43 de galerii, ce se încarcă individual, aşa că va trebui aşteptat câteva secunde la fiecare galerie, când se încarcă prima dată. Conţine poze din toate site-urile româneşti declarate patrimoniu UNESCO.

A fost creat de o persoană pasionată, cu un efort întins pe o durată de trei ani, din resurse financiare proprii. Vizionare plăcută!

PS: Jos, sub fotografii, în stânga săgeţilor de avans este un mic buton "info" cu date despre site-urile prezentate! Fiecare poză poate fi mărită cu click dreapta şi "zoom in".

Călătorie 3D

Până găsesc timpul necesar şi inspiraţia uitată prin valuri, acceptaţi o călătorie 3D urmând acest link:

http://photo.photojpl.com/tour/08toureiffel/08toureiffel.html

Călătorie sprâncenată!

Filmulet haios

Pe voi, ce barza v-a adus? Priviti si zambiti. Curaj!

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news-mm-items/181935.html?i=0

Zi senina!

Eu... azi

1 septembrie. Toamna. L'automne - o femeie sensibila si incantatoare - imi aminteste.

Inceputuri. Noi inceputuri. Alt anotimp, alte schimbari in viata mea.

Am vazut scolile unde voi preda. A fost o aventura sa cauti scoli prin Bucuresti. Am strabatut Calea Giulesti cu tramvaiul si la picior, dar am intalnit oameni ce m-au facut sa zambesc. Nu voi relata poetic, ci asa cum simt si cum s-a intamplat.

Zona Grozavesti e o adevarata prapastie. Santuri, adrenalina curata. Am ocolit prin parcarea hipermaketului Carrefour, unde, un taximetrist imi spune ca ma duce acasa doar cu 10 lei. Nu stiu de ce, dar am ras. Parea asa sigur ca vreau sa ma duc acasa...

Intr-un final, am gasit scoala, unde am doar 4 ore. Ca o frumoasa coincidenta va spun ca e lozalizata langa maternitatea unde m-a adus barza si mama m-a prelaut. Ha ha ha. Este condusa de un domn director. Un om placut. M-a invitat in cabinetul dansului, am mai cunoscut o colega de muzica, ne-a explicat ca suntem proprii nostrii directori. M-a intrebat la ce scoala mai am ore. Am raspuns. Mi-a precizat ca este acolo un profesor de matematica dragut si ca e oltean. Am ras. Nu m-am putut abtine. Am multumit. As rade cu lacrimi daca chiar va fi asa si se va infiripa o relatie serioasa cu proful de mate. (Va spun un secret: niciodata nu am fost atrasa de profii de mate. Poate doar cand eram eleva prin clasa a 6-a si am avut 2 profi de-abia iesiti de pe bancile facultatii. Super draguti, dar rai. Faceau misto pe seama noastra).

Sa va anunt ca maine, dau corigente cu bietii elevi. Mi-e mila de ei. O singura data am facut prostia asta: sa las corigenti in toamna.

Imi place si nu-mi place meseria asta. Poate unde sunt putin speriata de noii colegi. Nu stiu. Maine am consiliu profesoral. Anul acesta se fac fise de evaluare a profesorilor. Sa te tii frate ce concorenta si ce nebunie va fi!

Dupa un concediu asa relaxant, mi se pare ca totul se petrece prea repede. Ha ha ha.

Trezirea! A venit toamna!