AM REUȘIT!

Voiam de foarte mult timp să îi duc pe micuți la diferite activități destinate lor. De fiecare dată comoditatea, vremea (de parcă nu aveam mașină să ne deplasăm! dar așa este când mă las influențată de soțul extraordinar de comod și indiferent) sau oboseala mea. M-am înscris la un spectacol pentru copii. Amdecis să o iau pe Ana, deoarece Horia are de ceva vreme momente de încăpățânare feroce, ceea ce nu îmi place și îmi creează disconfort. Ana e calmă și ascultătoare. Am mers bineînțeles cu metroul. Nu merge foarte mult pe jos, decât când și dacă vrea. Spatele meu a fost supus unui efort considerabil. 

Dar faptul că a fost deschisă, curajoasă, îndrăzneață, m-a bucurat enorm. Vreau să fie puternici și descurcăreți. Vreau să fie independenți și sociabili. 

Am mers la un spectacol „Max și Mara, copiii care aduc somnul” ținut de o mămică, care se ocupă de ani buni cu asta, are studii psihologice și este foarte talentată. 

Ne-am înscris și pentru sâmbăta viitoare. Încerc să merg cu amândoi, dar să ne ducă soțul până acolo, să evit stresul cu drumul. 

Duminică minunată!

Despre mine

Uneori e atât de greu, aproape imposibil să găsesc timp pentru mine! De când am intrat în vacanță, micuții sunt coadă după mine.Nici la baie nu pot singură! 

Așa aș avea nevoie de cineva să mă ajute! Ieri, soțul se uita pe geam și la blocul din față, mama unui prieten îi făcea curat în casă. Mă întreabă:

- Cum o fi să vină mama să  îți facă ordine, să îți spele geamurile, etc?

Eu nu vreau asta. Îmi doresc doar să îi supravegheze, să se ocupe de ei câteva ore pentru a putea să scriu sau să citesc în voie. O zi pe săptâmână sau la două săptămâni! 

Am obosit! Teribil!

Prima săptămână din noul an am dormit mult. Au căzut planurile mele de a citi și a scrie până în zori. Pur și simplu nu am putut. Am profitat de vacanță și am dormit. Și de faptul că au fost sărbători și am avut motiv să nu spăl, să nu fac treabă, ce mai în sus și în sus.

Dar gata!

Vreau să am un an prosper, în care să fiu utilă și să mă ocup de micuții mei talentați! (Ana desenează minunat și este atât de concentrată când face asta. Horia e pasionat de sport, dar și de cărți. Este foarte atent și tocmai a învățat să spună La revedere! Hahahaha) 

Cartea cu gemenii

Am inceput munca.
Povestile sunt creionate.
Desenele se contureaza si ele.
Prin toamna, cartea-i gata!

Iarna mea

Ieri a fost o aventura sa merg la medic pe zapada. Imposibil sa gasesc un taxi la telefon. A gasit sora mea unul in drum si a venit sa ma ia. 

Emotiile m-au determinat sa ma panicgez duminica si sa nu ma mai pot controla. Am plans! Stiu ca este nevoie de calm si optimism sa trec peste operatie. Eu nu am avut nicio operatie in viata mea. Insa, sunt sigura ca va fi bine! 

Micutii sunt bine, iar doctora m-a sfatuit ca nu este indicat sa ne grabim atata timp cat ei cresc, se joaca si totul decurge normal. 

Sper din suflet sa terminam  amenajarile (cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece muncitorii de tip Dorel parca au acaparat Romania) si sa ne primim bebelusii intr-o casa curata, calduroasa si binecuvantata.

Toate la timpul lor este deviza pe care am inteles-o pe pielea mea in ultimul an al vietii mele! 

Acum.... ma intorc la citit povesti si poate reusesc sa mai si scriu in aceste saptamani de asteptare!