sâmbătă, august 25

Prima noastră vacanță

Da! Am reușit să plecăm din oraș după.... trei ani. Am fost la mare, la Constanța. A fost frumoooos! Nu știam cum reacționează gemenii la apă multă... la alt pat. Dar s-au acomodat rapid, nespus de bine. Ana a plâns noaptea, dar acest „moft” îl are și acasă. 
E greu singură cu doi copii mici. În prima zi nici nu am făcut duș. Apoi a venit sora mea - nu de acasă, ci de la etajul inferior - și a stat cu ei ca să mă spăl eu și apoi pe rând câte un pici. Condițiile sunt bune și la noi. Am mâncat de la Mega și de la un local unde preparau mâncare. A fost foarte bine, deși noi nu ne omorâm cu mâncarea.
Copiii s-au bucurat de apă și de nisip. M-au învățat că în viață sunt atât de importante bucuriile mărunte, care duc la o imensă fericire. 
S-au jucat cu nepoțica. Au învățat cuvinte noi și s-au  bucurat de noutate. 
Am fost la delfinariu și în microrezervație. Spectacolul delfinilor a fost FANTASTIC. Animalele din rezervație frumoase și bine îngrijite. Dar gemenii, la 2 ani și 7 luni nu au rezsitat la tot traseul.
Bineînțeles că au existat și tineri care după ce s-au plimbat toată  noaptea între etaje, lipăind papucii din dotare și spălându-și hainele la mașina de spălat în miez de noapte de vibra toată vila de la rotațiile centrifugii, s-au apucat să îmi spună la ora 9,în zi de plecare - cu bagaje, cu nervi - că fac copiii gălăgie și că plâng. Da! Știu cum este să vrei să dormi și să auzi copii plângând. Am fost tânâră și îi înțeleg. Dar nici eu nu sunt obligată să îi aud vorbind pe terasă la 2 dimineața și alte măgării. 
Am adunat scoici. Am alergat pe plajă. Ne-am bucurat de soare și de apă. Horia a plâns când l-am luat de pe plajă. Eu mi-am pierdut de câteva ori răbdarea și regret amarnic. 
Tot ce am învățat este că: E FOARTE IMPORTANT SĂ IEȘIN DIN RITMUL ZILNIC PENTRU CÂTEVA ZILE, CHIAR CÂTEVA ORE ÎN WEEKEND, ÎN APROPIERE DE ORAȘ. 

Niciun comentariu: