După doi ani în care am muncit enooorm pentru a asigura totul (și chiar nu ne-a lipsit nimic, bine, eu mi-am sechestrat toate dorințele și nevoile personale), când planificasem concediul mult așteptat după trei ani de stat acasă (cu mici excepții - Giurgiu, Galați, Buzău - cu ateliere), s-a întâmplat: soțul a decis să înceapă munca. Hahaha!
Pe de o parte este bine, căci sunt epuizată fizic și psihic! Plus că s-au adunat ceva datorii.
Pe de altă parte, nu vreau să renunț sub nicio formă la concediul dorit, meritat și așteptat!
Așa că... sunt o mamă căsătorită, dar care merge peste tot singură cu micuții! Și nu am să renunț niciodată la plimbări, experiențe pentru ei.
Tot ce îmi mai lipsește este curajul de a conduce din nou, pe distanțe lungi și cu doi copii mici! Dar sigur voi reuși!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu