Ca sa faci portretul unei pasari - de Jacques Prevert

Ca sa faci portretul unei pasari

- Jacques Prevert - 

Mai intai pictezi o colivie
cu usiţa larg deschisa,
apoi pictezi
ceva cat mai draguţ
si cat mai simplu:
ceva frumos,
ceva util
pentru pasare;
pe urma pui tabloul pe-un copac
intr-o gradina,
intr-un crang,
intr-o padure
si te ascunzi dupa copac
fara o vorba
fara sa te misti…
Se-ntampla uneori ca pasarea sa vina repede,
dar se mai poate intampla sa treaca ani si ani
pana se hotaraste.
Atunci nu te descuraja –
asteapta, asteapta daca e nevoie ani intregi.
Viteza sau incetineala cu care pasarea soseste
n-au nici o legatura
cu faptul ca tabloul e reusit sau nu.

Cand pasarea soseste –
daca soseste –
pastrezi cea mai adanca liniste:
astepţi mai intai ca pasarea sa intre in colivie
si dupa ce a intrat
inchizi usiţa binisor cu pensula,
apoi
stergi toate gratiile una cate una
cu mare grija, nu cumva s-atingi vreo pana.
Pe urma faci portretul arborelui, alegand
din toate crengile pe cele mai frumoase,
iar pentru pasare pictezi dupa aceea
frunzisul verde si racoarea vantului,
pulberea soarelui,
fosnetul gazelor prin iarba in caldura verii,
apoi astepţi ca pasarea sa cante…
Daca nu canta
e semn rau –
semn ca tabloul nu e bun,
dar daca vrea sa cante, e semn bun,
e semn ca poţi semna.
Atunci ii smulgi o pana
binisor de tot
si pe un colţ al panzei te iscalesti cu ea.

(traducere: Nina Casian)