Am pierdut din nou... :( :( :( De data aceasta la mustață... s-au suprapus cererile în căsătorie... și eu am rămas la coadă sau de căruță... ca de fiecare dată...
Asta e... fiecare cu norocul său...
Asta e... fiecare cu norocul său...
Și cu ce entuziasm și câtă încredere și determinare pornisem la drum de această datăă... Cu ce avânt mă întorceam „acasă”! Simțeam că pot dărâma munții... și îmi doream mai mult ca niciodată să fiu fericită și să dăruiesc iubire, liniște, zâmbete, armonie, pace, înțelegere... viață în acea casă... dar, ghinion... am ajuns prea târziu...
Înă... amânarea, teama, minciuna... au distrus totul... iar răbdarea mea a ajuns la final, am cerut explicații și ca de fiecare dată am obosit... și eu... și el...
De ce Doamne? De ce?
M-am rugat atât de mult să fie bine de această dată...!
De ce Doamne?
E chiar atât de greu să îmi dăruiești și mie un gram de noroc... o familie... ? TE IMPLOR DOAMNE... ÎNDURĂ-TE ȘI DE MINE! TE ROOOOG, DOAMNE!
NU MAI CRED ÎN IUBIRE... FAMILIE...
MINCIUNILE NUMEROASE, FĂRĂ SENS... M-AU RĂNIT ATÂÂT DE RĂU... ÎNCÂT NU ÎMI MAI DORESC NIMIC!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu