SMS 8

Somnul ce te învăluie acum, ca un fum,

Te sărută din partea mea, inoportun.

Zâmbeşte-i, cum numai tu ştii.

Altfel, mâine seară vei avea insomnii. 

Briza ce adie dinspre nord, te înveleşte.

Personajele cărţii de pe noptieră, s-au liniştit.

Stelele trag cortina de nori peste creste.

Luna s-a aşezat într-un colţ la citit.

Iubirea din poveste îţi şopteşte:

"Nu te speria. Te aştept până când vei fi pregătit.

Ea nu se mai grăbeşte.

De fapt, a renunţat să mai spere la un iubit.

Mi-e teamă că vei pierde, negreşit.

Ce ţi-ai dori să se-ntâmple maestre?

Cum îşi vezi viaţa când se apropie de sfârşit?

Ce vei lăsa în urma ta pe-acest pământ rotund? 

Ce îţi doreşti? Ce ai de gând?

Tu taci... timid... cu zâmbet în lacrimile care-ţi curg.

"Nu ştiu ce să-ţi răspund... pe cuvânt nu am ce să îţi spun."

"Dar când vei ştii? Când? Spune-mi când---?