Îţi scriu... cu
dor, cu sudoare, cu lacrimi.
Nu vei citi
niciodată.
Scrierile te vor
aştepta
În toate librăriile
lumii.
Iată... frunzele ţi
se aştern în suflet
Ascultă şi
urmează-le.
Când ai plecat
zbura una din acele scântei libere
Descoperă iubirea,
un sărut ca un nod de care să ne salvăm
Deasupra oraşului
cu aburi şi speranţă
Oraşul meu şi-al
tău, omule drag.
Ştiu că m-am născut
pentru tine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu