Vorbeşte-mi
Vorbeşte-mi la nesfârşit cu nopţile din cuvinte,
Despre soarele care a ars iubirea din noi.
Vorbeşte-mi despre femeile tale cu dinţi de peşte,
De-acum şi aievea.
Vorbeşte-mi despre pasărea Pheonix şi speranţa de
mâine,
Ca şi cum azi, acum, aici… nu ar exista.
Vorbeşte-mi despre magia făcută de Lună,
despre trena trupurilor noastre
Şi convinge-mă că este linia vieţii.
Vorbeşte-mi despre culorile păcatului şi ale
iertării,
Şi fă-mă să râd cu hohote de sticlă.
Vorbeşte-mi despre existenţa ta în pântecul meu plat,
Iar eu îţi voi dărui un suflet de elefant şi un
surâs cu gust de cartofi prăjiţi.
Vorbeşte-mi… la nesfârşit…
Căci aud ca prin vis vocea ta pe acoperiş.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu