vineri, martie 16

Seara cu domnul Vant


Racita si ratacita printre ganduri, vise, doruri, sperante, frumuseti, ma cuibaresc in bratele vantului bland si-i soptesc:
- Mangaie-mi toate literele care-mi scriu cuvintele si minunile. Viata mi-e aripi de inger... mi-e bine cu mine si cu cei din jur. Simt ca si pe tine te iubesc mai mult pe zi ce trece. De aceea am si racit. Mi-ai rasfatat mult trupul si parul cu atingerile tale.
- Esti o femeie frumoasa.... este o frumusete speciala, cu truda construita. E important ca nu ai renuntat. Te admir pentru ca imi zambesti cand iti ciufulesc parul, cand iti ating fusta. Joaca ta ma fascineaza... te iubesc pe zi ce trece mai mult!
-Si tu ma iubesti?
-Te iubesc si simt ca te voi pierde in avantajul oamenilor. Tu esti primavara... radiezi cu fiecare clipa... puterea si dorinta de viata ard in interiorul tau. Ochii iti sclipesc de la febra ce arde in tine.... toate visele tainuite ti se vor implini... sa nu le spui.... sa le stiu numai eu, Vantul.
-Vantule, dragule, semetule, iubaretule.... sa se implineasca visele ce le cunosti.... sa ma porti acolo unde pot aduce lumina si iubire si zambete si minuni si fericire si tinerete.
- Te ador, draga mea copila scriitoare de povesti nemuritoare....



Niciun comentariu: