Text cu T de la Tolba - de Matei si Maria - Multumesc!!!

Matei si Tolba cu Povesti

de Maria Matei

Claudiei, cu toata dragostea

Toate lucrurile din jur zaceau inmarmurite in tacearea aceea taioasa, rece, de parca arunca intimpane tonul nesfastit al unui dor teribil dupa tati. Matei era suparat, suparat de-a dreptul, o suparare incarcata de tristete si emotii. Trebuia sa mearga impreuna in acest week-end latara, intr-un satuc de munte, doar ca tati trebuia sa se imparta totdeuna intre bucuriatumultoasa, trepidanta, din familie si nesfastitul, solicitantul, mancatorul-de -timp-joaca-energie job.

Tanjea dupa omul de zapada pe care tati ii promisese ca il vor modela impreuna; pregatise pentru nas un morcov, pentru nasturi trei bumbi de taciune – cativa carbuni tainuiti in graba intr-o punguta pitita in traistuta viu coloata, un fular ros de timp, tarcat si cu multe fire trase.

Timpul trecu si telefonul tipa a amanare; tati nu va sosi la timp, intervenise ceva urgent la lucru si toate planurile lor se schimbara. Timpul se va scurge totusi in asteptare. Mama il imbratisa; simtise si ea ca tatal lui Matei suferea – il auzi in telefon tusind nervos si sugrumat a iritare si se simti impartita in doua lumi – a copilariei si cea a adultilor. Se tulbura si ea si tacu. Ii iubea si ii intelegea pe amandoi deodata. Nu avea intodeuna un plan de rezerva, dar cauta cu mainitremurande cartea preferata a micutului Matei. Tolba cu Povesti il linistea totdeuna pe Matei,tragandu-l intr-o atmosfera transpirand de incredere, a trairi enigmatice, fantastice,.

Din Tolba isi luau amandoi portia de bucurie, cu tacamuri de argint, de parca mancau o tartadelicioasa gatita din cuvinte magice, in tinda unei casute de poveste. Tolba, scrisa de tanaraei prietena, ii hranea pe amandoi seara de seara, tinandu-i cu sufletul la gura, intorcandu-i intrecut, in vremuri de poveste, aducandu-I mai apoi intr-un prezent in care un bob de mazare gazduit intr-o teaca poate oferi intelepciune unui copil iubitor. Tristetea pieri, bucuria infiripatatimid la inceput stralucea acum pe chipurile lor. Matei se grabi sa-si aduca trusa de carioca intoate culorile curcubeului si se tolani pe traversa pufoasa ce imbraca podeaua de lemn. Trecuprintre paginile cartii, desenand in carioca, poveste dupa poveste. Tainui numai pentru el culorile alese si cand se simti eliberat de dorul pentru tati transpuse in desenarea povestilor Claudiei – tanara povestitoare ce ii imbratisase pe amandoi cu darnicia si blandetea ei – zvacni in sus cu chiote de bucurie. Mama tresari si rase in hohote eliberata de frustrarile tainuite pana atunci in suflet. Trecusera ore de atunci si in usa se auzi cheia rasucinsu-se. Toate bagajele, asteptara cuminti la usa si erau gata de plecare. Un singur lucru mai trebuia impachetat si Matei aseza in traistuta cu bumbi de taciune, Tolba cu povesti colorata in culorile dorului de joaca cu tati!

Uneori doar povestile pot impaca inima tanjind de dorul de parinti si de joaca. Seara de seara Matei se imbraca in straie de poveste, calatorind agatat de un puf de papadie. Nu stiti inca despre ce este vorba? Nu puteti afla altfel decat citind Tolba cu povesti a Claudiei!

Sfarsit!

Copii si Mame - editori /redactori: Maria & Vavaly http://copiisimame.wordpress.com/ Atelier de Creatie Virtual - editori/redactori: Maria & Vavaly http://virtualworkshop-copiisimamici.blogspot.com/