duminică, iunie 5

Scriere... cu dor si patima

Mi-e dor de scris...
Mi-as dori sa scriu senzational, remarcabil, divin, folositor....
Descopar ciornele in caietul meu cu de toate. Zambesc si iau stiloul. Cerneala s-a sfarsit. Nu-i nimic. Voi scrie cu amintiri din amintirile frumoase, ce s-au adapostit in suflet, in fiecare ungher al corpului meu.
- Scrie cu zambete, aud o voce.
- Cum sa scriu cu zambete?... ar inseamna sa fie ceva de luat in ras. Nu-mi permit asta. Chiar vreau sa fiu serioasa, sa fiu scriitoare cu renume.
- Off... ti s-a spus de nenumarate ori sa nu te astepti sa fii publicata.Vei suferi! Capoasa esti!, adauga vocea.
- Dar imi doresc....
- Dar ai dat atatea "autografe" pe carnetele elevilor (ba chiar te-ai plictisit, caci acum ai inceput sa refuzi cu usurinta acest exercitiu).
- Nu ai idee ce senzatie este atunci cand, cartea ce iti poarta amprentele, este rasfoita si comentata de oameni. E miraculos sa stii ca un cuvant , pe care il scriu cu tot sufletul in autograf, bucura si aduce zambete.
- Da, bine atunci, vei deveni o scriitoare de succes. Incredere... :)

4 comentarii:

vavaly spunea...

Incredere si bucurie... atunci cand faci ceva in primul rand pentru sufletul tau atunci sigur iese bine. Fa totul asa cum simti, in joaca , cauta-ti si gaseste-ti stilul si atunci succesul nici nu va mai conta.Bucuria ta si a celor vor fi rasplata framantarilor tale.

DoarEu spunea...

@ Vavaly:

da... am incredere si scriu cu mare drag. se pare ca cel mai bine ma pricep la povetsi. am mai publicat online si pentru oameni mari, dar ff putin in comparatie cu scrierile pentru copii.

tot ce trebuie sa fac e sa scriu ce simt, cand simt... :)

Bucurii numeroase...

darry.anna spunea...

Si mie mi-e dor de scris!
:)

DoarEu spunea...

@ Darry.anna:

Pia ce mai astepti? Scrie, draga mea prietena.

Eu nu ma pot plange.... am scris, dar am scris povesti personalizate.... nu mi-am ostoit eu ofurile.... :))

Ganduri bune si imbratisari voioase!