carti, ploaie, educatie, ploaie

sunt neserioasa. imi zic de nu stiu cand ca nu mai scriu pe aici. adevarul este ca nu mai am timp, cititorii se raresc. pe multi dintre ei ii pot contacta altfel... dar, stiu ca mai sunt cativa care citesc, fortat sau cu placere. pentru ei, continuu sa scriu.

ploua. m-am plictisit pana peste cap de ploaie. de ziua mea a plouat non-stop. nu am vazut asa ceva de cand mama m-a facut, cum se spune in popor. ieri m-am dus sa-mi cumpar lampi solare pentru gradina din OBI. la marginea orasului. am condus pe ploaie. urasc sa fac asta, caci stergatoarele ma obosesc. cat am stat la cumparaturi a fost ok. (am vazut atatea lucruri frumoase: oglinzi, dulapuri, gresie, faianta; visam cum e sa iti faci o casa asa cum ti-o doresti; flori superbe; balansoare). adica n-a plouat. cand sa asezam cumparaturile in portbagaj, s-a pornit o rapaiala de zile mari. si condu Claudia cu stergatoarele mergand continuu. cumplit. iar in Bucuresti, cum ploua putin, cum toata circulatia este data peste cap.

acasa, mi-am facut un cappuccino si am citit. ce? "Poveste Japoneza" de Catinca Oprea si poeziile Ralucai Anton, "Trilogia verdelui". Recenzia este facuta de prof. dr. Tudor Opris, un biolog deosebit, care a scris biologii distractive. Un profesor care te facea sa devii fascinat, beat, hipnotizat de biologie. Cunosc ambele scriitoare. Le-am intalnit la primul atelier "Incubatorul de condeie". Catinca a trebuit sa scrie o poveste despre mine, eu despre ea. Culmea este ca ne asemanam pe alocuri. De aceea si scriem povesti (cu pilde) pentru copii. Raluca, este o fata carliontata - (vedeti in fotografie) mereu mi-am dorit sa am parul asa rebel - eleva in clasa a XII-a la un liceu pedagogic dintr-un oras adiacent capitalei. A castigat un concurs de poezie, am felicitat-o. Si-a amintit de unde ma cunoaste (eu sunt disperata sa cunosc oameni, si lucrul cu microscopul m-a facut sa am o memorie vizuala buna). I-am recomandat sa participe la un concurs de poezie. Ea mi-a spus ca deja a debutat. Mi-a trimis volumul de poezii, ce a sosit exact de ziua mea. Cu autograf si urarea de la "La multi ani!". Sunt norocoasa sa intalneasc astfel de oameni talentati, tineri, frumosi, de la care invat. Nu-mi este rusine. Da. Invat de la tineri, de la soare, de la necuvantatoare, de la ramuri, de la tot ce ma inconjoara.

astazi, pe fuga, am citit pe blogul "Carti dragi" despre "Ingerul a strigat" de Fanus Neagu. In Diana am incredere. Stiu ca ce citeste ea merita citit sau este lectura obligatorie pentru suflet si minte. Aveam cartea in biblioteca. am insfacat cu pofta cartea si am inceput lectura. Am fost atat de captivata, incat imi doream sa chiulesc de la scoala. Dar, am zis "hai, poti face efortul". Efortul nu a meritat. Mama unui elev care l-a batut pe altul de a lesinat de durere, drept "premiu" i-a cumparat un telefon performant. Si, ce sa-i mai spui tu ca profesor? Cum sa-l faci sa inteleaga ca nu e bine ce face? No comment. Sunt curioasa cum se va purta acest pusti cu parintii peste cativa ani, cand va deveni major.

seara placuta! lecturi minunate. recreere maxima. ganduri senine, zambete si bucurii!