duminică, ianuarie 16

uimire placuta





nu pot sa cred! sunt uimita, socata, paralizata de o intamplare intamplatoare. ce mica este lumea!

prietena mea Claudia, plecata in canada, mama unui baietel de aproape 4 ani - deci care citeste povesti - imi scrie zilele trecute sa intru pe un site cu povesti, si sa incerc sa colaborez cu ei. intru fugitiv, citesc putin, dar timpul nu-mi permite. am intrat sa studiez terenul, caci aseara am vorbit cu a mea prietena si ma intreba ce am discutat cu ei.



2 comentarii:

Monica spunea...

esti norocoasa, si tu stii asta:) mai trebuie sa si crezi:) totul e in functie de cum gandim:)

DoarEu spunea...

@ Monica:

Da...sunt NOROCOASA. Mereu am intalnit omul potrivit, la momentul potrivit...

Da... drumurile mi se deschid...

Privesc in urma (data fiind intamplarea de ieri) si realizez cat am evoluat... din toate punctele de vedere.

Am inteles ca POT, si sunt pe cale sa-mi indeplinesc multe vise, dorinte, teluri, cum s-or mai numi ele.

Imbratisari si zambete magice!