uneori, mi-e drag sa ma intorc in copilarie. am o perioada preferata, cand eram buna, si talentata, frumoasa, invidiata (eram pusa de colege sa stau dreapta sa vada ele daca sunt cracanata sau nu - ce amintiri, ha ha ha) si admirata de profesori si de colegi. este perioada scolii generale.
acum, ma regasesc in unele eleve. de fapt sunt doua in care ma regasesc 100%. imi sunt tare dragi. incerc sa nu le favorizez in niciun fel, dar cred ca si ele simt ca sunt "altfel" privite de catre mine.
imi sunt dragi pentru ca se disting net de celelalte: prin tinuta, zambet, inteligenta, creativitate, bun simt, omenie, colegialitate.
mi-e drag ca in fiecare ora retraiesc putin copilaria prin ele.
ma straduiesc sa le incurajez sa faca in viata ceea ce le place cel mai mult. sa isi urmeze visul! (asta ca sa nu sufere ani buni cum am suferit eu pana am acceptat drumul pe care m-a dus viata).
*
joi, cand am primit fluturasul de salariu (cred ca si asta a fost unul din motivele crizei biliare), mi-am amintit cuvintele unui cantec de-al lui Banica Jr.:
"Rodico, hai sa te faca tata casiera la Tarom.
Nu vreau tata, mi-e-mi place artele".
Asa sunt eu... scoala multa, bani putini. Si un vanzator castiga mai mult decat mine. Dar, in fine... meseria imi place, simt ca sunt pe drumul meu cand sunt in clasa, inconjurata de elevi.
*
joi, cand am primit fluturasul de salariu (cred ca si asta a fost unul din motivele crizei biliare), mi-am amintit cuvintele unui cantec de-al lui Banica Jr.:
"Rodico, hai sa te faca tata casiera la Tarom.
Nu vreau tata, mi-e-mi place artele".
Asa sunt eu... scoala multa, bani putini. Si un vanzator castiga mai mult decat mine. Dar, in fine... meseria imi place, simt ca sunt pe drumul meu cand sunt in clasa, inconjurata de elevi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu