e ger. ninge. zgribulita, ajung acasa. ma schimb in haine de casa, imi prepar ceva fierbinte de baut: o cafea cu mult lapte. incerc sa imi organizez programul pentru aceasta seara.
dintr-o data, soneria a luat-o razna. suna si suna si iar suna! raspund rastit: "daa... imediat!" se aude glasul mamei: "vino sa vezi cine m-a adus acasa." ies la poarta. "wwooooww! salutare!" imbratisari, pupici, zambete. un fost coleg din scoala generala, care a fost mai mult decat un coleg. a fost o atractie intre noi la un moment dat. "hai sa-ti prezint pe cineva: el este fiul meu. primul. mai am unul!". "sa iti traiasca!" si ma intind la vorba cu pustiul de 3 ani si jumatate.
"sa iti dau un sfat" imi spune. "nu te grabi sa te casatoresti si sa faci un copil. pentru asta e important ca amandoi parintii sa isi doreasca. ai timp! va fi bine!"
da... stiu. e adevarat! insa, pentru mine, dorinta aceasta nu are limite. ma straduiesc sa o tin pentru sufletul meu, sa nu o exteriozez, insa... adesea e peste puterile mele si rabufneste.
incerc cu ultimele sfortari sa imi imaginez ca intr-o zi, cand voi fi pe deplin pregatita, ea va prinde contur, culoare, suflet, zambet!
dintr-o data, soneria a luat-o razna. suna si suna si iar suna! raspund rastit: "daa... imediat!" se aude glasul mamei: "vino sa vezi cine m-a adus acasa." ies la poarta. "wwooooww! salutare!" imbratisari, pupici, zambete. un fost coleg din scoala generala, care a fost mai mult decat un coleg. a fost o atractie intre noi la un moment dat. "hai sa-ti prezint pe cineva: el este fiul meu. primul. mai am unul!". "sa iti traiasca!" si ma intind la vorba cu pustiul de 3 ani si jumatate.
"sa iti dau un sfat" imi spune. "nu te grabi sa te casatoresti si sa faci un copil. pentru asta e important ca amandoi parintii sa isi doreasca. ai timp! va fi bine!"
da... stiu. e adevarat! insa, pentru mine, dorinta aceasta nu are limite. ma straduiesc sa o tin pentru sufletul meu, sa nu o exteriozez, insa... adesea e peste puterile mele si rabufneste.
incerc cu ultimele sfortari sa imi imaginez ca intr-o zi, cand voi fi pe deplin pregatita, ea va prinde contur, culoare, suflet, zambet!
ma bucur de astfel de intalniri, desi, in aceste clipe ma simt neimplinita... fara rost... dar, asta e viata cu bune si mai putin bune.
2 comentarii:
http://karina-lumeanoastra.blogspot.com/2010/12/va-recomand-portalul-cititor-de-proza.html
Intra aici:)
@Karina:
Multumesc. M-am inscris... si ma intreb: oare fac fata sau ma fac de ras?" :)
Imbratisari cu drag!
Trimiteți un comentariu