din recunostinta, ma lovesc de un gand de admiratie.
admir viata cu tot ce imi aduce zilnic si imi arata, iar eu vad si simt si miros, pentru ca sunt sanatoasa. multumesc vietii ca am sansa sa fac ceea ce mi-am dorit de cand eram mica: sa educ copii, care vreau sa cred ca vor deveni oameni buni si sinceri, in primul rand cu ei. sa nu se minta ca sunt fericiti, cand de fapt nu sunt.
multumesc ca am sansa de a cunoaste oameni minunati, care scormonesc si scot din mine talentul si ce am bun. multumesc celor care-mi spun ca invata ceva din postarile de pe acest blog. multumesc celor care, prin incapatanarea lor m-au determinat sa merg la n surse si sa invat din nou cum sta treaba cu biologia. multumesc celor care au aparut in viata mea pentru a descoperi ca au venit doar pentru a-mi rezolva anumite probleme cu trecutul, ca aveau caracter asemanator tatalui meu si ma faceau sa sufar enorm. m-am tratat si am evoluat, si am putut sa vad cu adevarat frumusetea in oamenii cu adevarat frumosi sau sincer frumosi. multumesc celor care ma determina sa-mi pun semne de intrebare despre ce este prietenia si daca mai exista.
sunt recunoascatoare oamenilor ce ma incurajeaza sa cred ca pot si ca am potential pentru a -mi implini visele.
sunt recunoscatoare omului care a avut rabdare cu mine ani...
candva, construisem o casa din vise. apoi, am cladit alta din bete din chibrit. in curand, voi construi casa alba, cu geamuri largi, pe unde va intra dragostea, veselia, zambetul, increderea, si bucuria care va zari o FAMILIE FERICITA!
admir viata cu tot ce imi aduce zilnic si imi arata, iar eu vad si simt si miros, pentru ca sunt sanatoasa. multumesc vietii ca am sansa sa fac ceea ce mi-am dorit de cand eram mica: sa educ copii, care vreau sa cred ca vor deveni oameni buni si sinceri, in primul rand cu ei. sa nu se minta ca sunt fericiti, cand de fapt nu sunt.
multumesc ca am sansa de a cunoaste oameni minunati, care scormonesc si scot din mine talentul si ce am bun. multumesc celor care-mi spun ca invata ceva din postarile de pe acest blog. multumesc celor care, prin incapatanarea lor m-au determinat sa merg la n surse si sa invat din nou cum sta treaba cu biologia. multumesc celor care au aparut in viata mea pentru a descoperi ca au venit doar pentru a-mi rezolva anumite probleme cu trecutul, ca aveau caracter asemanator tatalui meu si ma faceau sa sufar enorm. m-am tratat si am evoluat, si am putut sa vad cu adevarat frumusetea in oamenii cu adevarat frumosi sau sincer frumosi. multumesc celor care ma determina sa-mi pun semne de intrebare despre ce este prietenia si daca mai exista.
sunt recunoascatoare oamenilor ce ma incurajeaza sa cred ca pot si ca am potential pentru a -mi implini visele.
sunt recunoscatoare omului care a avut rabdare cu mine ani...
candva, construisem o casa din vise. apoi, am cladit alta din bete din chibrit. in curand, voi construi casa alba, cu geamuri largi, pe unde va intra dragostea, veselia, zambetul, increderea, si bucuria care va zari o FAMILIE FERICITA!
6 comentarii:
Să fie într-un ceas bun!
Mă bucur pentru tine!!
@Incertitudini:
Inca e la stadiul de vis... dar am inteles ca-mi doresc sa fac asta...
oricum, multumesc!
Recunostinta este, de departe, cel mai bun si mai curat sentiment. Ea nu lasa loc fricii.
@Mihai:
iti sunt recunoscatoare ca ma determini sa nu ma dau invinsa... si sa lupt pentru visele mele nastrusnice...
Recunostinta este floare rara si minunata! Fericit e cel ce o sadeste in inima sa!
De abia astept sa-ti vad casuta visurilor!
Pupici cu dor. Nu ne-am mai "auzit" de cateva zile...
@Iuliana:
A construi o casa este o noua provocare pentru mine. Oare voi fi in stare? Mi-as dori...
vorbim cat de curand... pupici angelici!
Trimiteți un comentariu