duminică, iunie 13

dezamagiri

in acest moment, am impresia ca am cerut atat de putin de la mine, ca am realizat atat de putin pentru mine. altii si-au luat case si masini prin propria lor munca. au avut curajul sa se bage sluga la stat pe viata. eu, nu... mai bine sa stau cu ai mei.... lasa, merge si autobuzul sau sa castige si taximetristul pentru ca are o munca cinstita. o fricoasa, o credula, care si-ar da si camasa pentru altii. nu am realizat nimic.
acum, ma urasc.
si vreau sa fac "rahatul praf" si sa mut Luna din loc, si sa aduc razele de soare sa se joace in parul meu si sa scriu povesti pentru copiii mei - cand piata e plina de carti de povesti, cand editurile ma mint cu nerusinare - eu tot mai am prostia de a crede ca voi ajunge DEPARTE.

7 comentarii:

ajnanina spunea...

of, of...
sa-ti zic ca dezamagirea e iesirea din amagire? nu e cazul aici.

sa-ti amintesc de biografiile marilor scriitori? nu te-ar incalzi faptul ca nici ei n-aveau case si masini...

sa-ti spun ca vei ajunge departe? asta stii si crezi si vei crede in continuare.
sa-ti spun ca poti fi fericita, daca vrei? asta stii si tu, cand scrii...

asa ca nu iti mai zic nimic, doar te imbratisez.

darry.anna spunea...

Hei! Nu te judeca asa de aspru dar mai ales nu compara reusitele tale cu ale altora puninduti-le in defavoarea ta.

Doar ganduri bune si imbratisari prietenesti!

. spunea...

nu,nu,nu!asta nu e o modalitate de a incepe o saptamana frumoasa si buna,prima de vacanta!!!!!!
Stiu....oamenii buni si daruiti o cam " iau in barba".....nu e nimic nou sub soare.....dar nu te-ai place altfel,sunt sigura!nu te-ai putea privi in oglinda de ai fi dura si superficiala si nesimtitoare....nu ai fi tu!....hai,fruntea sus!!!!!!!!!!fii fiinta dulce si delicata,care esti....e atat de usor sa fii ca ceilalti....fii ca tine...esti aparte!

DOAR NOI spunea...

Ajnanina: multumesc mult. sunt fercita ca scriu - am colege care isi "cresc" copiii cu povestile mele -, dar nu stiu ce m-a apucat. ieri, dupa o vizita la o prietna si discutand, am realizat ca sunt prea visatoare si nu am nimic la varsta mea, ca nu m-am zbatut (oricum la salariul meu nu aveam sansa de credit) pentru a obtine ceva.

Darry: Reusitele mele sunt aproape invizibile pe anga ale altora. Cum arata o carticica de povesti pe langa o casa? Pupici si imbratisari!

doaroDIANA: Multumesc pentru aprecer. Ma faci sa rosesc! Nu ma voi schimba, stiu asta, oricat m-as stradui!
Imbratisari si o saptamana binecuvantata!

elena spunea...

avem dreptul sa ne simtim si asa din cand in cand.... numai ca putini dintre noi au curajul sa dea glas simtirilor. asta ne aseaza pe o pozitie vulnerabila. asa ca, felicitari ca poti fi vulnerabila intr-o lume in care sensibilitatea este privita ca slabiciune!

DOAR NOI spunea...

Elena: Da, o mai dau cu bata in balta, uneori.
Sunt suparata ca am semnat contract cu o editura si nici macar nu ma anunta:"bai proasta, stii, e criza si nu ne permitem sa onoram "rahatul mancat" in scris anul trecut".
mi-e ciuda pe mine ca sunt credula intr-o lume atat de parsiva. :(
sunt bine...
Imbratisari cu drag!

adriana spunea...

doar atat iti spun: pupicei