luni, mai 17

de dragoste...

dragostea nu exista. e ceva amuzant, care te hipnotizeaza pe moment. dragostea ascunde ceva. o necesitate. dragostea are nevoie de atentie, mangaiere, vorbe alese, tandrete. uneori, poate te rasplateste. alteori, te injunghie cat mai adanc - sa mori sau sa nu mai ai puterea (nici macar curajul) - ca sa nu o mai cauti niciodata.
viata, te invata adesea ca dragostea e ceva fictiv, de care e cel mai indicat sa te feresti.
sunt oameni care te iubesc enorm, dar carora le impui teama... sunt oameni pe care ii iubesti de iti sare inima din piept cand ii vezi, dar stii ca au o alta dragoste. sunt oameni care te iubesc, dar sunt atat de departe, incat pana la tine dragostea lor se topeste.
sunt fericita ca am cunoscut multe chipuri ale dragostei... si, trebuie sa recunosc ca unele sunt hidoase.
nu mai caut dragostea cum o doream altadata...
dar, recunosc ca o astept sa vie ingenuncheata de dor si de regrete ca m-a abandonat candva...

4 comentarii:

Mikka spunea...

Vezi? Ai inceput sa vezi... Dragostea, ceea ce e drag, e mult legata de indragostire. De a ne fi drag pentru ca... Necesitatea, aceea in care se leaga si ras-leaga dragostea, o gatuie si de multe ori o sufoca. Dar ea, necesitatea, a nascut-o.
Si vine o vreme in care te atinge, usor sau puternic, bland sau daramand tot ce credeai despre dragoste si despre orice... vine o vreme cand te atinge adevarata, singura adevarata: Iubirea. Care n-are de-a face cu loc, spatiu, timp si de ce. Si cu necesitatea. Nu-i doar pentru si cu oamnei. E mult mai mult, e tot... de la aer, cer, soare, pamant, pana la inima si bucurie si extaz. Si care nu cere. Niciodata nu cere. Se revarsa, fiindca una din fetzele esi este viata insasi. Alta fatza e moartea, dar pana nu suntem atinsi nu-ntelegem.
Iubirea, draga mea, aia sa te atinga, s-o simti. De fapt, atingerea ei e tot timpul, doar noi stam inchisi, ferecati, cersind si murind de sete cu apa pana la umar...

DOAR NOI spunea...

Mikka, iti multumesc... esti minunata.
Cat despre dragostea din viata mea, e atat de prezenta... pretutindeni, incat imi vie sa o imbuteliez sa o presar in gradina si sa o ud zilnic si sa-i cant (asa cum ma pricep cat e de frumoasa si de utila in sufletele noastre triste si pangarite -precum ca asa vrem).
Acum... astept iubirea aia nebuna... sa ma faca sa spun orbeste: DA! (glumesc)

Tudor Enea spunea...

Eu cred ca te gandesti prea intens la dragostea care se incapataneaza sa nu te gaseasca. atat de intens incat e posibil sa omiti sa observi ca exista probabilitatea sa fie langa tine. relaxeaza-te pentru o clipa si cauta-ti alte ganduri. totul va veni de la sine la timpul potrivit.

DOAR NOI spunea...

Tudor...culmea este ca aceasta postare e tocmai despre dragostea felurita care e in jurul meu. e dragostea traita si simtita de mine pentru altii, de altii pentru mine.
slava Cerului sunt iubita si apreciata si admirata - mai mult decat pot duce! am realizat asta de curand si, culmea, fara sa vreau sa observ.
doar ca, ziceam asa... ca dragostea e parsiva... ca asteapta si ea ceva in schimb... orice: un zambet, o vorba de alint, o mangaiere, un sarut...
pt mine, anul care a inceput intr-o zi de mai. are o semnificatie biblica aparte. desi nu credeam, in fiecare zi de doua saptamani incoace, am trait ceva frumos sau care sa imi marcheze viata.
ciudat, dar al naibii de frumos! (asa vorbesc acum literatii, autorii de romane).